O analiza din publicatia Wired atrage atentia asupra unui fenomen care a trecut neobservat pana acum: razboiul din Ucraina are un impact profund, poluant asupra aerului si apei din zona, iar ucrainenii pot suferi, din acest motiv, multa vreme dupa incheierea conflictului.
Potrivit autorilor, efectele au inceput sa se resimta deja. In regiunea Donbas, din estul Ucrainei, pamantul a inceput sa se comporte ciudat. In unele locuri, se scufunda, iar in alte locuri se „umfla”, conform datelor din satelit facute publice in aceasta saptamana. Inainte de a deveni zona de conflict, Donbasul a fost pentru multa vreme tinutul carbunelui pentru Ucraina, iar pamantul din regiune este plin de sute de kilometri de tuneluri care se intind sub orase, fabrici si ferme, multe dintre aceste tuneluri fiind abandonate. De curand, aceste puturi au inceput sa se inunde, transportand substante chimice toxice care ameninta aprovizionarea cu apa a zonei. Una dintre aceste mine, locul unui test nuclear in anii 70, are in continuare un potential radioactiv, iar oamenii de stiinta din Ucraina avertizeaza ca riscurile, pentru regiune, ar putea fi „mai profunde si mai periculoase decat in cazul Cernobil”.
Mediul, ca arma de razboi
Din 2014, cand anexarea Crimeei de catre Rusia a declansat lupte in Donbas, regiunea a fost locul unei catastrofe ecologice paralele. Nu implica numai minele, ci scurgeri toxice de la instalatiile industriale care au devenit de neutilizat din pricina bombardamentelor. Acest lucru a fost provocat, partial, de haosul unui razboi prelungit.
Alteori, mediul a fost folosit ca arma de razboi. Autorii dau exemplul unui caz in care militantii au bombardat rezervele de clor de la o statie de apa uzata, amenintand sa distruga alimentarea locala cu apa.
Daunele, din ce in ce mai grave
Efectele asupra sanatatii probabil ca vor fi resimtite si la multa vreme dupa ce conflictul se atenueaza, spune Doug Weir, director de cercetare si politici la Observatorul Mediului si Conflictului din Marea Britanie. Dar, tot din acelasi motiv, ele sunt adesea trecute cu vederea, deoarece daunele sunt provocate cu incetinitorul, mult dupa ce bombele au incetat sa cada si atentia lumii s-a mutat in alta parte. La opt ani de la izbucnirea acestui conflict, invazia rusa de saptamana trecuta va agrava daunele pe care razboiul le are asupra mediului in restul Ucrainei.
O mare parte din lupte au loc acum in Kiev, Harkov si Mariupol, unde instalatiile industriale, instalatiile militare si depozitele de deseuri radioactive au fost atacate de avioanele si de artileria rusesti. Aceste arme au potentialul de a provoca nu numai pagube imediate, ci si urme de poluare in aer si in apa, urme care vor fi resimtite multa vreme de locuitori, chiar si dupa ce conflictul va fi incetat.
Rusii s-au opus curatarii mediului inconjurator, in zone de conflict
Incepand cu conflictul din Kosovo, din 1990, Natiunile Unite au incercat sa elimine daunele asupra mediului aparute in zonele de razboi si sa accelereze curatarea acestora. Dar unele tari, printre care s-a numarat si Rusia, au respins infiintarea unor bariere de protectie, noteaza Weir.
„Ei vad daunele asupra mediului drept costul pe care il platesc pentru a face afaceri”, spune expertul.
Nu ca problemele de mediu, precum poluarea, ar fi in prim-plan in timp ce sirenele de raid aerian suna in toata tara, comenteaza si avocatul Andriy Andrusevich, specializat in probleme de mediu si avand sediul in Lviv. In prezent, tara este oarba in ce priveste urmarirea emisiilor industriale, adauga el, deoarece sistemele de monitorizare a poluarii sunt in mare parte offline sau nu sunt verificate. Dar, ca tara puternic industrializata, Ucraina avea deja un aer foarte poluat. „Erau deja una dintre zonele cu cea mai proasta calitate a aerului din Europa, inainte sa se intample toate astea”, declara pentru Wired si Mary Prunicki, director de cercetare in domeniul poluarii aerului la Centrul Sean N. Parker de la Medicina a Universitatii Stanford.
„Daca unele dintre aceste situri industriale sunt vizate sau lovite si ard accidental, asta va duce la eliberarea a o multime de substante toxice in aer”, adauga ea.
Poluarea aerului va fi extrem de complexa, din cauza naturii razboiului modern. Rachetele, bombardamentele si tancurile distrug aproape intregul mediu construit. Exploziile arunca in aer o gama larga de materiale, de la metale grele din santierele industriale la beton, cabluri si conducte de pe drumuri, pana la azbestul din cladiri. Azbestul, comenteaza autorii articolului, poate duce la boli pulmonare si a fost abia recent interzis in Ucraina. Nemaivorbind despre metalele grele si diferitii agenti cancerigeni care se regasesc chiar in materialele explozive. Cu alte cuvinte, soldatii si civilii inhaleaza un aer cu mult mai poluat decat cel provocat, sa zicem, de noxele de pe o autostrada. „O tocana toxica” „De fiecare data cand distrugi ceva cu substantele chimice pe care le folosim – nu doar petrochimicele, ci si azbestul – toate aceste substante chimice vor fi introduse in atmosfera alte substante toxice, precum plumbul si mercurul”, arata Neta C. Crawford, codirector la programul Costs of War de la Universitatea Boston.
„Este o tocana toxica care a fost aerosolizata. Si, apoi, desigur, o parte dintre acestea vor ajunge si in sol, si in apele subterane”. Cu siguranta nu ajuta ca, pe masura ce razboiul perturba producerea de electricitate in Ucraina, oamenii pot trece la generatoare de curent care functioneaza pe baza de motorina, adaugand in aer si alti vapori toxici. Particulele extrem de mici, cele mai periculoase Pe termen scurt, spune Prunicki, ucrainenii ar putea remarca o crestere a cazurilor de astm, iar in randul persoanelor varstnice s-ar inregistra mai multe cazuri de pneumonie si bronsita acuta. De asemenea, poluarea creste riscul de boli respiratorii infectioase. Cand primim particule straine in plamani, celulele imune incearca sa le elimine – practic, sunt distrase de la sarcina lor principala, de a ataca microbii, si „lupta” cu poluarea din aer.
„Dar folosim aceste celule si pentru a lupta impotriva unor virusuri”, adauga Prunicki, explicand ca acesta e motivul pentru care exista o legatura intre ratele COVID-19 si incendiile de vegetatie sau ratele COVID si poluarea aerului.