Cu ochii tinta pe frontul deschis de Rusia in Ucraina, oficialii Uniunii Europene au decis luni sa creeze o forta de reactie rapida. O mare parte dintre cei 5.000 de soldati vor veni din Germania.
Intre timp, presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut, din nou, sanctiuni mai dure impotriva Rusiei. De teama insa ca Moscova ar putea opri exportul de gaze, unele tari ezita sa ia decizii radicale.
Pe de alta parte, premierul israelian - care mediaza negocierile ucrainenilor cu rusii - spune ca este cale lunga pana la un eventual acord de incetare a focului in tara vecina.
Ministrii apararii si de externe din statele Uniunii Europene au cazut de acord, luni seara, asupra infiintarii unei forte de reactie rapida de 5.000 de militari. Este doar un punct al strategiei gandite sa apere Europa de amenintarile externe, aflata de anul trecut in lucru, dar mai necesara acum ca niciodata.
„Este, cu siguranta, un moment de cotitura pentru Uniunea Europeana, ca furnizor de securitate. Este un pas foarte important pentru politicile de securitate si aparare a Europei. Cu siguranta nu este un raspuns fata de razboiul din Ucraina. Am inceput sa lucram acum doi ani la acest proiect. Dar vine intr-un moment oportun...”, a declarat Josep Borrell, seful diplomatiei europene.
Daca in privinta strategiei de aparare s-a ajuns la un acord, cand vine vorba despre noile sanctiuni impotriva Rusiei, consensul e dificil. Ucrainenii, prin vocea presedintelui Zelensky, au cerut Occidentului sa inchida porturile pentru navele rusesti si sa nu mai cumpere petrol si gaze. Unele state, cu Germania in frunte, cred insa ca nu e momentul potrivit.
„Trebuie sa ne asiguram (ca vom reduce) aceasta dependenta energetica si ca exista garantii absolute ca vom avea suficiente gaze naturale si petrol in sistemele noastre. Este de importanta cruciala pentru Olanda, Germania, Franta, dar si pentru tarile din Europa de est. Suntem de acord ca trebuie sa atingem aceste obiective cat mai curand posibil, dar nu se poate intampla maine”, a declarat premierul olandez Mark Rutte.
Vicepremierul rus Alexander Novak s-a aratat convins ca Europa nu poate refuza deocamdata petrolul si gazul rusesti. Iar daca titeiul din Rusia va fi totusi interzis in Occident, pretul unui baril ar putea ajunge la 300 de dolari - un pret de aproape trei ori mai mare decat in prezent. Ministrul lituanian de Externe spune insa ca Europa se poate descurca si fara importurile din Rusia.
„Nu putem sa nu vorbim despre sectorul energetic si trebuie neaparat sa discutam despre petrol, pentru ca aduce cele mai mari venituri la bugetul Rusiei. Si, in acelasi timp, poate fi usor inlocuit datorita infrastructurii noastre si multiplelor alternative existente”, a transmis ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis.
Pe de alta parte, Franta avertizeaza ca ar putea urma o perioada de foamete la nivel mondial.
„Nu sanctiunile provoaca disfunctionalitati in siguranta alimentara a lumii, ci razboiul. Pentru ca nu exista nicio sanctiune legata de hrana (impusa Rusiei). Razboiul e cel care impiedica si razboiul este cel care, maine, aduce riscul foametei”, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.
Pe plan diplomatic, continua negocierile intre rusi si ucraineni. Luni au discutat prin videoconferinta. “Dar Rusia nu este serioasa, in privinta negocierilor de pace”, spune seful delegatiei ucrainene. Presedintele Zelensky vrea o intalnire cu Vladimir Putin, dar Kremlinul refuza.
“Gradul de progres la aceste negocieri nu este, probabil, atat de ridicat pe cat ni l-am dori noi. Partea rusa demonstreaza ca este mai pregatita pentru a ajunge mai repede la un rezultat util, decat sunt negociatorii partii ucrainene”, a declarat Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus.
″Tarile care au influenta asupra Kievului ar trebui sa o foloseasca pentru a face partea ucraineana mai constructiva in negocierile de pace” - suna indemnul venit de la Kremlin.
„Premierul israelian (Naftali) Bennett incearca sa gaseasca o cale de negociere cu Rusia. Ii suntem recunoscatori pentru asta si pentru fiecare efort facut pentru inceperea unor convorbiri cu Rusia, mai devreme sau mai tarziu. Ar putea avea loc chiar la Ierusalim”, a declarat Volodimir Zelenski.
Premierul israelian Naftali Bennett, care isi continua misiunea de mediere, spune ca Moscova ar fi renuntat la solicitarea de inlaturare a presedintelui Zelenski. Si n-ar mai urmari nici demilitarizarea completa a Ucrainei. Dar... mai este cale lunga pana la un numitor comun - a adaugat Benett.
Intre timp, liderii lumii sunt in contact neintrerupt. Presedintele Statelor Unite a avut convorbiri telefonice cu presedintele Frantei, cancelarul Germaniei, premierii Italiei si Marii Britanii. Tema discutiilor: coordonarea raspunsurilor la invadarea Ucrainei. Joi, Joe Biden se va intalni la Bruxelles cu aliatii NATO, liderii G7 si liderii Uniunii Europene pentru a discuta despre eforturile internationale de sprijinire a Ucrainei dupa invazia Rusiei. Iar vineri, Biden se intalneste la Varsovia cu presedintele Poloniei, Andrzej Duda.