Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marti ca nimeni nu poate presupune ca Rusia nu va ataca alte tari, avand in vedere ca a incalcat dreptul international in Ucraina, iar Germania va sprijini Finlanda si Suedia daca acestea vor decide sa adere la NATO, scrie Reuters.
Invazia Rusiei in Ucraina a incalcat ordinea de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si forteaza Europa sa isi consolideze strategia de aparare, a declarat Scholz intr-o declaratie acordata presei, alaturi de prim-ministrii Suediei si Finlandei, Magdalena Andersson si Sanna Marin.
De la invazia Rusiei in Ucraina, pe care Rusia o descrie ca fiind o „operatiune militara speciala”, Finlanda si Suedia au luat in considerare posibilitatea de a solicita aderarea la alianta militara occidentala NATO, ceea ce ar marca o schimbare majora de politica pentru regiunea nordica.
„Nimeni nu poate presupune ca presedintele si guvernul rus nu vor incalca si in alte ocazii dreptul international prin violenta”, a declarat Scholz.
Intr-un interviu separat acordat revistei Stern, Scholz a spus ca politica presedintelui rus Vladimir Putin este imperialista si ca acesta considera tarile vecine ca fiind curtea din spate a Rusiei. „Vrea sa isi extinda teritoriul si sa impinga granitele cu violenta”, a precizat seful guvernului de la Berlin.
„El incearca cu disperare sa restabileasca vechea semnificatie a Rusiei intr-o lume care s-a schimbat”, a adaugat cancelarul german.
Putin pare sa doreasca sa captureze o parte din estul si sudul Ucrainei, stabilind acolo o noua linie de contact care ar avea ca rezultat o incetare a focului, a mai precizat Scholz.
„Aceasta nu va fi o solutie durabila”, a spus el. „Putin trebuie sa incheie un acord de pace cu Ucraina”.
La randul sau, premierul finlandez Sanna Marin a spus ca Finlanda are capacitati de aparare credibile si o vointa puternica de a se apara. „Am mentinut o armata militara puternica si moderna, capabila sa opereze si gata sa actioneze impreuna cu NATO”, a declarat aceasta.
Este de asteptat ca Suedia si Finlanda sa ia o decizie finala despre aderarea la NATO in urmatoarele saptamani.
In urma cu cateva saptamani, administratia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei si Finlandei referitoare la efectele eventualei integrari in Alianta Nord-Atlantica, dupa cum afirma Maria Zaharova, purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe de la Moscova.
„Noi am emis toate avertismentele, atat public, cat si prin canale bilaterale. Suedia si Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui sa fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.
Cu cateva zile inainte, purtatorului de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, sustinea ca extinderea NATO nu va aduce mai multa stabilitate in Europa.
Pe de alta parte, Statele Unite au transmis pe 15 aprilie ca nu ar fi ingrijorate de faptul ca o extindere a NATO ar face altceva decat sa promoveze stabilitatea in Europa.
Inaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intentia Ucrainei de a deveni membra NATO si a cerut garantii de securitate din partea Aliantei Nord-Atlantice. NATO argumenteaza ca nu are intentii ofensive, ci doar o strategie defensiva.
NATO are in prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte si din Uniunea Europeana. Tarile membre ale UE care nu au aderat la Alianta Nord-Atlantica sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta si Suedia.
In luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii in cadrul Aliantei si revizuirea conceptului sau strategic pentru a face fata provocarilor in materie de securitate.