Operațiunea „trădează-ți patria”. De ce au ales mii de ucraineni să lucreze pentru serviciile secrete ale Rusiei

Este prima dată când cei doi se văd după o lună; amândoi sunt reținuți într-un centru de detenție până la procesul lor pentru trădare.

Olena este blondă, cu trăsături delicate, copilărești, iar Bohdan este un tânăr atletic. Amândoi recunosc că au colaborat cu Rusia în speranța de a primi o pedeapsă de 15 ani de închisoare în loc să petreacă restul vieții în spatele gratiilor. Nu au fost identificați după numele de familie.

Serviciul de securitate, sau SBU, i-a acuzat pe Olena și Bohdan că au folosit camere de supraveghere pentru a urmări livrările de arme occidentale și o secție de poliție și că se pregăteau să dezvăluie rușilor locațiile sistemelor de apărare aeriană din Kiev și din regiunile nordice ale Cernigovului. Ei au fost prinși de agenții SBU.

Bohdan și Olena nu sunt singurii. SBU a investigat peste 24.000 de cazuri de crime împotriva securității naționale ucrainene din februarie 2022 și peste 4.100 de cazuri de trădare de stat, dintre care peste 2.300 sunt în prezent în fața instanțelor, a declarat serviciul de presă al SBU.

Infracțiuni și contravenții

„Totul a început când am găsit un anunț pe un canal Telegram numit Jobs in Kyiv. Anunțul promitea bani ușori. Am început să facem asta, pentru că aveam cu adevărat nevoie de bani, ca majoritatea oamenilor din Ucraina în zilele noastre”, a spus Olena. 

„Ne doream cu adevărat să trăim împreună, dar aveam datorii, munceam mult, ne certam mult pentru că tot nu aveam bani”, a spus Bohdan.

La început, Olena și Bohdan au fost rugați să cerceteze supermarketurile locale, să facă fotografii ale rafturilor și etichetelor de preț și să verifice programul magazinelor. Dar, în timp, sarcinile s-au schimbat.

Au primit ordine să instaleze camere lângă o secție de poliție și apoi pe o cale ferată folosită pentru transportul armelor occidentale în Ucraina. Apoi a urmat sarcina finală – instalarea de camere de supraveghere pentru a localiza locațiile de apărare aeriană din regiunea Kiev. 

Bohdan a recunoscut că și-a dat seama că aceștia lucrau pentru Rusia după primele două misiuni, dar a preferat să „gândească pozitiv”.

Exista, de asemenea, teama cu privire la ceea ce le-ar putea face Rusia dacă ar încerca să renunțe. „Tipii ăia nu te-ar lăsa să renunți așa ușor”, a spus Olena.

De obicei, rușii promit sume diferite recruților lor din Ucraina, în funcție de complexitatea misiunii, a declarat un oficial al SBU, sub condiția anonimatului, pentru a dezvălui detalii despre anchete.

Sarcinile pot varia: de la fotografierea fabricilor militare, căilor ferate, infrastructurii electrice și rafinăriilor de petrol – ceea ce ajută rușii să localizeze ținte și să direcționeze rachete și drone – până la bombardarea birourilor de recrutare militară și a secțiilor de poliție și incendierea mașinilor militare.

După patru ani de război brutal, motivația trădătorilor este mai mult banii decât ideologia. Au mai rămas puțini aliați ruși pe teritoriul controlat de Ucraina, în schimb, Rusia caută agenți printre cei săraci și disperați care au nevoie de bani, au spus mai mulți oficiali SBU.

Olena și Bohdan recunosc că ajutau Rusia pentru bani. Ea lucra ca bucătar la un fast-food, uneori între 12 și 16 ore pe zi pentru un salariu mic, în timp ce el avea slujbe temporare.

„Recompensa poate varia de la câteva sute la câteva mii de grivne, fără nicio garanție că vor fi plătiți”, a declarat oficialul SBU. „Olena și Bohdan primeau între 400 și 3.000 de grivne (8-62 euro) pentru o misiune.”

Chiar și banii pe care îi primeau de la Moscova nu le ajungeau pentru a supraviețui.

Jocul Kremlinului 

SBU a declarat că Rusia alocă multe resurse pentru a destabiliza Ucraina din interior. 

Biroul de Investigații al Ucrainei, cea mai importantă agenție de aplicare a legii din țară, a înregistrat 1.500 de proceduri penale pentru trădare împotriva oficialilor ucraineni, judecătorilor, personalului militar și ofițerilor de aplicare a legii din 2022.

„Fiecare faptă de înaltă trădare, colaborare, ajutor acordat statului agresor și alte infracțiuni este investigată amănunțit de către forțele de ordine, în conformitate cu jurisdicția lor”, a declarat SBU. 

Apoi, mai este și problema ucrainenilor care trăiesc sub ocupație rusă, unde lupta pentru supraviețuire îi poate pune în conflict cu legea ucraineană.

 „Nu justific în niciun fel colaboratorii reali. Dar mulți dintre cei judecați pentru colaborare sunt doar oameni care încearcă să supraviețuiască sub ocupația rusă”, a declarat Hanna Rassamakhina, șefa Departamentului de Război și Justiție al organizației neguvernamentale Media Initiative for Human Rights. „Vedem că orice persoană care a rămas în teritoriul ocupat, care este forțată să caute de lucru, mijloace de trai, desigur, este în contact cu autoritățile de ocupație împotriva voinței sale, o astfel de persoană nu poate fi 100% sigură că nu va fi acuzată de colaboracionism mai târziu”.

În timp ce unii inculpați mai cunoscuți pot angaja avocați scumpi pentru a încerca să scape de acuzații și să-și reducă pedepsele, este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în cazul lui Bohdan și Olena.

„Un avocat profesionist este adesea suficient pentru a distruge acuzația. Dar multe dintre aceste persoane nu își permit să angajeze un avocat profesionist. În cele din urmă, instanțele acceptă toate argumentele acuzării, iar aceste persoane sunt condamnate”, a spus Rassamakhina. 

Acest lucru îi determină pe mulți acuzați să accepte înțelegeri judiciare pentru a reduce severitatea pedepsei. 

Olena și Bohdan s-au împăcat cu ideea că probabil nu se vor mai vedea timp de cel puțin 15 ani. Ei plănuiesc să se reîntâlnească după ce își vor ispăși pedeapsa. 

Când i s-a reamintit despre posibilitatea de a fi eliberat din închisoare dacă un condamnat acceptă să servească în armata ucraineană, Bohdan a spus că ar prefera să rămână în închisoare. 

„Am vorbit deja cu unii deținuți despre asta și, știi... Oamenii nu se mai întorc de acolo... Și nu vreau să-mi irosesc viața în zadar”, a spus Bohdan.