Un reportaj realizat de cotidianul moscovit Kommersant la Voronej, la funeraliile unui locotenent-colonel aviator mort in razboiul din Ucraina arata cum vad rusii ivazia Ucrainei si cum sunt repatriati soldatii ucisi in lupta.

Felul in care presa rusa relateaza despre moartea militarilor care au invadat Ucraina releva faptul ca de multe ori nimeni nu stie despre pierderile in lupta ale armatei care a trecut granita de vest in tara vecina. Cazul comandantului adjunct al regimentului aerian, locotenent-colonelul Oleg Chervov, e cel mai bun exemplu. Cazut in lupta pe 7 martie, undeva deasupra Ucrainei, nu au fost facute publice detaliile, pilotul a fost inmormantat pe 16 martie la Voronej, fara vreun anunt prealabil din partea autoritatilor, legat de funeralii. 

Nimeni n-a stiut ca trupul lui a fost adus acasa si putinii oameni care au vazut coregiul funerar habar nu aveau ce se intampla. „Ieri, la Voronej, oamenii si-au luat ramas bun de la un pilot militar care a murit in timpul unei operatiuni speciale in Ucraina, comandantul adjunct al regimentului aerian, locotenent-colonelul Oleg Chervov. 

Pilotul, care a servit anterior in Transbaikalia si a zburat cu avioane de atac, s-a mutat destul de recent la Voronej si a murit in circumstante necunoscute pe 7 martie. Aproximativ o suta de militari si cateva zeci de civili au venit sa-si ia ramas bun de la el. De data aceasta locuitorii din Voronej nu au fost informati in prealabil despre inmormantarea ofiterului.”, scrie Oleg Mukhin, corespondentul Kommersant.

In dimineata zilei de 16 martie, aproximativ o suta de militari s-au adunat in apropierea centrului cultural si de agrement Severny, majoritatea cadeti ai Academiei Fortelor Aeriene Voronezh. Au asteptat in formatie ca sa le vina randul sa intre in cladire, pentru a-si lua ramas bun. Mai multe grupuri erau de serviciu afara, la intrari. Nu erau mai mult de patru duzini de civili, inclusiv rude ale decedatului si cunoscutii acestora, precum si delegatii ale autoritatilor locale.

„Pe cine ingropam, tatuca comandant?”, intrebau rarii trecatori. „Ofiter”, a raspuns un soldat. „Din Ucraina?”, intrebau oamenii. Raspunsul a fost o lunga tacere. Centrul cultural si de agrement, deasupra intrarii de care a atarnat ieri un afis pe care scria „Casa prieteniei”, a devenit notoriu locuitorilor din Voronej dupa moartea mai multor aviatori rusi in Siria.

 In mai 2016, in aceasta cladire si-au luat ramas bun de la semnalizatorul Anton Erygin, in octombrie 2017, de la navigatorul bombardierului Su-24 prabusit, Yuri Kopylov, iar in februarie 2018 de la pilotul aeronavei de atac Su-25 doborata in lupta. Dar acum nici locuitorii din Voronej, nici mass-media, nu au fost informati despre moartea ofiterului, pana la inmormantare.

Detalii despre ceea ce s-a intamplat cu avionul lui Oleg Cervov pe 7 martie nu au fost oferite nici de civili, nici de militari. Cadetii care erau de serviciu la intrare, care nu au avut ocazia sa se apropie de sicriu, au aflat despre identitatea pilotului de la cei care au parasit cladirea. „Acela este pilotul? Tanar?”, a intrebat unul dintre civili pe un cadet din primul an, care parea sa nu aiba mai mult de saisprezece ani. „Tanar”, a raspuns el.

Unul dintre cunoscutii familiei Chervov, parasind cladirea si aprinzandu-si o tigara, a declarat corespondentului Kommersant ca pilotul avea doi copii: „Locuim langa rudele lui. A slujit in Siberia, dar s-a mutat la Voronej cu familia sa destul de recent. Au cumparat casa, dar inca nu au avut timp o aranjeze.”

La cimitir erau de serviciu ofiteri ai politiei rutiere militare, inarmati cu mitraliere. Langa biserica, mai multe femei l-au intrebat pe un barbat in varsta ce se intampla in Republica Populara Lugansk. „Eu sunt de acolo”, a spus el. „Nu este usor acolo acum, ucrainenii stau in case, pun mortiere pe acoperisuri”, „Ar fi trebuit sa ii terminam imediat, in 2014!”, a spus una dintre femei plangand langa militarii din garda pentru funeralii: „Copii, aveti grija de voi!” Locotenent-colonelul Chervov a fost inmormantat intr-un sicriu deschis. Singurul care a luat cuvantul a fost unul dintre ofiterii-pilot, un colonel: „Nu vreau sa fim slabi. 

Trebuie sa terminam munca inceputa de el si sa o facem victoriosi. Un ofiter, fara ezitare, merge la moarte, un ofiter isi indeplineste in mod constient datoria. Si Oleg a mers sa indeplineasca misiunea de lupta in mod constient, realizand ca aceasta misiune ar putea fi ultima. Prin asta ne-a lasat mostenire sa fim puternici, sa fim vrednici de isprava lui!”

Oleg Chervov a fost inmormantat la memorialul pilotilor militari de pe Aleea Eroilor a cimitirului Komintern din Voronej.
 

Sursa: