Pericolul puterii: Sindromul Hubris, atribuit lui Vladimir Putin

Multi au spus despre el ca este un „nebun paranoic”, in timp ce altii l-au considerat bolnav de cancer in faza terminala. Si totusi, ce anume sta in spatele comportamentului adoptat de Vladimir Putin in cazul Ucrainei? Conform unei noi teorii, liderul de la Kremlin sufera de sindromul Hubris, sau pericolul puterii.

Termenul „hubris”, sau „hybris”, provine de la un concept din Grecia Antica, care inseamna „exces”, o pierdere a controlului in exercitarea puterii care poate duce la consecinte nefaste.   Medicul David Owen, fost ministru de Externe al Marii Britanii, si psihiatrul Jonathan Davidson au cercetat amanuntit manifestarea sindromului Hubris la lideri din diverse domenii. Cu toate ca inceputul studiilor lui Owen asupra sindromului Hubris dateaza de acum 50 de ani, subiectul a capatat atentie de curand.   

„Vorbim de sindromul Hubris de sase sau sapte ani. Termenul a fost utilizat pentru a defini tulburarile de comportament legate de lipsa de masura”, explica neuropsihiatrul francez Jacques Touchon intr-un interviu acordat pentru „Ouest France”. 

Sindromul Hubris afecteaza in principal persoanele care detin puterea.   Intr-o carte publicata in 2007, David Owen examineaza si stabileste diagnostice pentru cativa lideri politici din ultimii 100 de ani. El observa o contaminare cu un „agent patogen” numit putere, un agent care fura mintile pana la caderea intr-un „narcisism patologic”.  La un moment dat, cei afectati pierd contactul cu realitatea si uzul ratiunii. Mai mult, se considera de neinvins, fara cusur si de neatins. 

Intr-un articol publicat in toamna anului trecut de agentia Rador, psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), explica pe larg sindromul Hubris. Potrivit Rador, Laura-Maria Cojocaru vorbeste o trasatura de personalitate care implica mandrie, incredere si importanta de sine excesive, dispret total fata de ceilalti. „De exemplu, o persoana cu acest sindrom ar putea crede ca nu greseste niciodata, ca este garantat ca va reusi in toate proiectele sale sau ca merita sa fie deasupra legii”, explica ea.   Cum se manifesta sindromul Hubris la o persoana?   

- Vede lumea ca un loc de auto-glorificare prin utilizarea puterii;

- Are tendinta de a actiona in primul rand pentru a spori imaginea personala;

- Prezinta o preocupare disproportionata pentru imagine si prezentare; 

- Prezinta zel mesianic si exaltare in vorbire; - Combina sinele cu natiunea sau organizatia;

 - Foloseste „noi” reguli in conversatie; 

- Prezinta incredere excesiva in sine; 

- Are in mod vadit dispret fata de ceilalti; 

- Arata raspunderea doar in fata unei instante superioare (istorie sau Dumnezeu); 

- Prezinta o credinta de neclintit ca vor fi justificate in acea instanta; 

- Pierde contactul cu realitatea; 

- Recurge la neliniste, nesabuinta si actiuni impulsive;

 - Permite corectitudinii morale sa nu ia in considerare caracterul practic, costul sau rezultatul; 

- Afiseaza incompetenta cu ignorarea piulitelor si a suruburilor de elaborare a politicilor, scrie Rador. 

 In opinia lui Jacques Touchon, razboiul din Ucraina este rezultatul unui om atins de sindromul Hubris.   „Amenintarea acestui sindrom este ca persoana care este afectata nu suporta criticile sau chiar opiniile diferite”, spune neuropsihiatrul francez.   In contextul razboiului din Ucraina, Vladimir Putin a putut fi vazut mentinand distanta de ceilalti, chiar si de cei mai reprezentativi oameni ai regimului sau, vorbind fara sa fie contrazis, tinand lectii de istorie in loc de discutii concrete cu lideri straini si umilindu-si responsabilul de conducerea serviciilor secrete externe. In plus, a modificat legile dupa propriile nevoi, a impus un discurs total paralel cu realitatea (cum ar fi denaturarea termenilor de „nazist” si „operatiune militara speciala) si a incalcat flagrant legislatia internationala. Da impresia ca este ghidat de o misiune istorica si nu-i pasa de consecinte.