Un plan de pace, negociat fără Ucraina și Europa, trezește amintirea întunecată a pactului Molotov–Ribbentrop. Documentul, în 28 de puncte, propune ca Ucraina să cedeze teritorii, să-și reducă armata, să renunțe la NATO și să accepte o serie de concesii care coincid aproape integral cu cererile Kremlinului. În schimb, Rusia ar primi reintegrare economică, ridicarea sancțiunilor și garanții politice fără să ofere concesii comparabile. Mai mulți analiști și oficiali ucraineni spun că nu e un plan de pace, ci o capitulare mascată, care urmărește să forțeze Kievul să accepte pierderi teritoriale sub presiunea timpului și a oboselii războiului.

Valeria Creciun

Planul Washingtonului presupune ca Moscova să primească regiunile Donețk și Lugansk, dar și peninsula Crimeea. Potrivit The Telegraph, inclusiv Statele Unite ar recunoaște dreptul Rusiei asupra lor.

În Herson și Zaporojie, liniile actuale ale frontului ar deveni frontiere înghețate.

Andrew TETTENBORN, PROFESOR DE DREPT: „-În teorie, teritoriile ar rămâne „ale Ucrainei”, dar Rusia le-ar controla și ar plăti o chirie. 
-Nu cred că este ceva sustenabil. Este doar o încercare de a îndulci lucrurile pentru sensibilitățile ucrainene.”

Documentul impune și o reducere drastică a armatei ucrainene în jumătate, adică 600 de mii de militari, obligă Kievul să renunțe la 
capacitățile de atac pe distanțe lungi și să introducă în Constituție interdicția aderării la NATO. Planul lui Donald Trump exclude prezența trupelor occidentale în Ucraina, sistează complet asistența militară americană și interzice aeronavelor diplomatice străine să aterizeze în țară.  

Diane FRANCIS, ANALIST POLITIC: „Nu poți încheia acest război lăsând Rusia să păstreze tot ce a furat, fără să fie trasă la răspundere pentru crime de război, fără să plătească reparații, și punând toate concesiile pe umerii țării agresate, nu ai agresorului.”

În schimbul acestor concesii, Rusia ar beneficia de ridicarea treptată a sancțiunilor, reintegrarea în economia globală și chiar o posibilă revenire în G8. Este prevăzut și un fond economic comun SUA–Rusia pentru energie, minerale și reconstrucția Ucrainei. SUA ar primi jumătate din profiturile generate de activele rusești înghețate. Planul include și o garanție de securitate pentru Ucraina, inspirată din articolul 5 NATO, dar aplicată doar în cazul unor atacuri viitoare ale Rusiei — o garanție pe care mulți experți o consideră vagă și greu de aplicat.  

Ivan HORODISKI, ANALIST POLITIC UCRAINEAN: „Singurul progres real este pe partea de garanții de securitate. Faptul că SUA discută o formulă de garanții pe 10 ani, comparabilă în anumite elemente cu articolul 5 NATO, este o noutate majoră.”

Pe plan social-politic, documentul impune Ucraina să organizeze alegeri în 100 de zile de la încheierea acordului, iar în școlile din ambele țări să se implementeze programe de educație pentru toleranță, eliminarea prejudecăților și protecția minorităților lingvistice. De asemenea, Rusia nu va împiedica Ucraina să utilizeze râul Nipru pentru activități comerciale și se vor încheia acorduri privind transportul liber al cerealelor pe Marea Neagră. Potrivit ultimei ciorne publicate de presa internațională, acordul va fi obligatoriu din punct de vedere juridic. Punerea sa în aplicare va fi monitorizată și garantată de Consiliul pentru Pace, condus de președintele Donald Trump.

„Eu cred că asistăm la cele mai proaste tactici de negociere pe care le-am văzut.”

Financial Times scrie că Washingtonul presează Kievul să accepte planul până la 27 noiembrie, pentru a-l prezenta Moscovei la finalul lunii și a finaliza negocierile la începutul lui decembrie. Analiștii ucraineni merg mai departe și numesc planul „o capitulare”, „o provocare a lui Putin” sau „un nou pact Molotov–Ribbentrop”, în care victima agresiunii este presată să renunțe la teritorii în schimbul unor garanții iluzorii.