Jaroslaw Kacszynski, liderul partidului de guvernamant din Polonia si vicepremier, considerat ca fiind liderul de facto al tarii, spune ca Polonia va trebui sa-si reevalueze relatiile cu Ungaria, ca urmare a pozitiei pro-Putin adoptate de premierul ungar, Viktor Orban. Polonia si Ungaria au facut deseori front comun impotriva Uniunii Europene in ultimii ani.
Kaczynski, fondator si lider al partidului conservator Lege si Justitie (PiS), a declarat la postul polonez Radio Plus ca evaluarea sa asupra pozitiei lui Viktor Orban „este categoric negativa”.
Considerat pana in prezent un aliat politic si un prieten personal al premierului ungar, Kaczynski s-a referit la decizia Budapestei de a accepta cererea Rusiei privind plata gazului natural in ruble, decizie pe care a calificat-o drept „ceva foarte trist”, adaugand ca, „daca Orban nu se schimba, nu vom putea coopera cum am facut-o pana acum”.
Mai mult, Kaczynski a afirmat ca „atunci cand prim-ministrul Orban spune ca nu poate vedea clar ce s-a intamplat la Bucha, trebuie sa i se recomande sa mearga la un oftalmolog”. Premierul ungar a declarat, miercuri, despre sutele de civili ucisi in orasul ucrainean Bucha ca „orice informatie asupra acestei teme trebuie verificata in mod independent, pentru ca traim intr-o epoca de manipulare informationala masiva”.
Pe de alta parte, Kaczynski a sustinut din nou cererea Poloniei pentru trimiterea unei forte internationale de pace in Ucraina alcatuita din „forte armate” si ca, desi ar dori sa vada „NATO spunand: intram in Ucraina”, a admis ca decizia revine Aliantei si Statelor Unite, care pana in prezent au respins aceasta solicitare pentru a nu risca o confruntare directa cu Rusia.
In final, liderul polonez a tinut sa mentioneze ca „daca cineva crede ca ar trebui sa fim foarte precauti cu Rusia, acela nu cunoaste ratiunile statului polonez”.
Conduse de guverne conservatoare, Polonia si Ungaria au fost unite in ultimii ani in fata criticilor Bruxelles-ului ca incalca statul de drept si valorile europene prin limitarea drepturilor comunitatii LGBT, reformele in justitie, respingerea migrantilor (n. red. - in cazul Ungariei) si mai recent contestarea intaietatii dreptului european si a deciziilor CJUE in fata dreptului national. Din aceste motive, Comisia Europeana nu le-a aprobat inca PNRR-urile.
Partidul premierului ungar, Fidesz, a castigat, duminica, detasat alegerile legislative, iar marti, presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anuntat initierea impotriva Ungariei a noului mecanism care permite suspendarea fondurilor europene pentru statele UE despre care Bruxellesul considera ca incalca statul de drept.