Ucraina tine piept invaziei ruse de peste un an si patru luni. Luptele in transee sunt grele si multi soldati poarta urmele razboiului. Egor Olinik si-a pierdut un picior intr-o explozie, dar dupa ce a primit o proteza, s-a intors in prima linie la unitatea sa, gata sa lupte din nou.
Pentru soldatii de pe frontul din Ucraina, fiecare zi vine cu riscul de a fi raniti sau chiar de a muri. O realitate care lasa urme - cu atat mai vizibile la cei mai tineri militari. Asa cum este Egor Olinik, de 20 de ani, care lupta inca din primele zile ale razboiului.
Egor OLINIK, SOLDAT UCRAINEAN: „Stiti, sunt emotii puternice, simt din plin adrenalina. Ce vrea sufletul, asta primeste. Mi-am directionat furia ca sa nu o folosesc pe fratii mei. Am iesit si am ripostat, apoi lucrurile s-au linistit din nou si m-am relaxat.”
Egor este militar de cariera. S-a inrolat cand avea 18 ani - initial la artilerie, inainte de a lupta mai tarziu in prima linie. Intr-o zi Egor si echipa sa au cucerit o pozitie a soldatilor rusi. In timp ce mergea sa verifice zona, a calcat pe o mina. A fost cuprins de teama ca ar putea fi capturat.
Egor OLINIK, SOLDAT UCRAINEAN: „Mi-am acordat imediat primul ajutor si apoi m-am asezat la pamant. Dar s-a instalat frica si aveam de gand sa ma impusc, dar apoi mi-am adus aminte de parintii mei. Si m-am gandit ca e doar un picior, ca genunchiul este la locul lui si pot merge."
Uneori, ciotul il doare si se umfla, lucru care devine frustrant. Dar Egor spune ca nu se considera un invalid. Invata sa accepte noua situatie.
Egor OLINIK, SOLDAT UCRAINEAN: „Vedeti, am avut un tatuaj aici, mi-au taiat piciorul chiar deasupra lui. Am fost ranit de schije si la acest picior. Si trei fragmente au lovit osul aici, in aceste locuri.”
Dar pentru a reveni pe front ca infanterist, picioarele lui trebuiau sa functioneze si ele. Egor spune ca medicii nu au fost multumiti de decizia lui de a se intoarce in prima linie, iar familia si prietena lui s-au opus cu inversunare.
Egor OLINIK, SOLDAT UCRAINEAN: „Parintii mei - nu, de fapt rudele mele in general - de fapt nu - absolut toata lumea era impotriva, inclusiv prietena mea. Dar le-am spus tuturor ca ma duc. Am o datorie fata de tara mea – sa o apar. Pentru ca Ucraina are nevoie de mine.”
Egor s-a intors deja in prima linie. Dar lupta parca e mai grea ca inainte. Trebuie sa se miste rapid prin noroi si sa treaca peste obstacole. Este ajutat de camarazii sai.
Vitali BOKAL, OFITER UCRAINEAN: „Totul este decis de comisia medicala. Daca un luptator vrea sa se intoarca, nu ne opunem. In ceea ce il priveste pe Egor, credeti-ma, toata lumea este mandra ca nu si-a pierdut spiritul, ca se descurca bine si ca a revenit la lupta. Nimeni nu s-a plans de el.”
Nu exista date oficiale, dar Egor nu este singurul ranit care a revenit pe front. Acum el urmeaza sa ajunga in Norvegia pentru tratament suplimentar. Vrea sa se intoarca in curand ca sa-i infrunte pe rusi cu o proteza nou-nouta.