Identificat doar după numele său de familie, Ri, soldatul a declarat că nu ştia că va intra în luptă în Ucraina, că a crezut că sunt trupe sud-coreene pe câmpul de luptă şi că dorinţa lui era să plece în Sud după eliberare.

"Oficialii Ministerului de Securitate din Coreea de Nord ne-au spus că piloţii dronelor militare ucrainene sunt toţi soldaţi sud-coreeni", a declarat Ri, care a insistat că a participat la lupte în Ucraina în timp ce credea că se confruntă cu trupe sud-coreene.

Ri, care a suferit răni grave la mandibulă şi la un braţ, a mai declarat în interviu că majoritatea camarazilor săi de batalion (între 63 şi 65 de oameni) au fost ucişi cu lovituri de drone sau artilerie ucrainene şi că ar fi încercat să se arunce în aer dacă ar fi avut o grenadă, deoarece era conştient de faptul că a fi luat prizonier de război este considerat o trădare în Coreea de Nord.

"Sunt 80% sigur de viitorul meu. În primul rând, voi solicita statutul de refugiat în Coreea de Sud. Dacă îl solicit, mă veţi accepta?", l-a întrebat Ri pe jurnalist, aceasta fiind prima dată când un soldat nord-coreean ţinut captiv în Ucraina şi-a exprimat intenţia de a merge în Coreea de Sud, notează EFE.

Interviul se produce după ce autorităţile ucrainene au publicat în ianuarie o înregistrare video în care interogau doi soldaţi nord-coreeni capturaţi la Kursk, unul dintre ei exprimându-şi dorinţa de a rămâne în Ucraina, ceea ce ar putea fi considerat o trădare în Coreea de Nord.

Ucraina şi-a exprimat interesul de a facilita întoarcerea soldaţilor nord-coreeni care luptă alături de trupele ruse în regiunea rusă Kursk în schimbul eliberării prizonierilor de război ucraineni, în timp ce Seulul afirmă că are informaţii că Phenianul a ordonat militarilor săi dislocaţi în Rusia să se sinucidă dacă se află în pericolul de a fi capturaţi de armata ucraineană.

Cu toate acestea, organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a cerut ca prizonierii de război nord-coreeni capturaţi de Ucraina în regiunea Kursk să fie trataţi cu umanitate şi a avertizat cu privire la represaliile pe care le-ar putea suferi dacă vor fi trimişi înapoi în Coreea de Nord.

Potrivit ONG-ului, această idee este în conformitate cu principiul nereturnării, care interzice repatrierea persoanelor în ţări în care riscă să fie persecutaţi sau torturaţi.

Autorităţile de la Kiev au declarat la începutul lunii februarie că aproximativ 5.000 de nord-coreeni au fost ucişi sau răniţi în trei luni de lupte la Kursk, din 11.000 până la 12.000 dislocaţi acolo.

La rândul său, Serviciul Naţional de Informaţii (NIS) a estimat la mijlocul lunii ianuarie într-o comisie parlamentară că cel puţin 300 de soldaţi nord-coreeni au murit la Kursk şi că aproximativ 2.700 au fost răniţi.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.