Kremlinul isi devoaleaza adevaratele intentii legate de razboiul pe care l-a starnit in Ucraina, desi pozitionarile sale oficiale- pe care nu le mai crede nimeni- vorbesc despre o operatiune militara izolata. Practic, Putin vrea o noua ordine mondiala.
Moscova a devenit ”un agent al schimbarii cardinale pentru intreaga lume”, prin care Vladimir Putin vrea sa rastoarne ”Ordinea Mondiala Liberala” instaurata de SUA dupa caderea Uniunii Sovietice, pornind de la realitatea unei Rusii care nu a reusit sa se adapteze noilor ierarhii- spre deosebire de China, iar ceea ce a inceput acum in Ucraina reprezinta doar inceputul unui Nou Razboi Rece, care va dura mult timp de acum inainte, astfel incat rusii trebuie sa inteleaga ca vechiul lor mod de viata a disparut.
Acesta ar fi rezumatul unui articol de opinie publicat marti de Russia Roday, sub semnatura jurnalistului Fyodor Lukyanov, redactorul sef al editiei din Rusia a publicatiei Global Affairs, presedinte al Consiliului de Politici Externe si de Aparare si director de cercetare al Clubului International de Discutii Valdai- structuri apropiate Kremlinului si portavoci propagandistice ale lui Vladimir Putin.
O noua ordine mondiala, pornind de la o frustrare
Dincolo de abordarile doctrinare, este lesne de citit, nu atat printre randuri, cat ca tema centrala a discursului, o atitudine de evidenta frustrare.
Altfel spus, suparat fiind ca Rusia nu a reusit, precum China, sa isi gaseasca un loc in noua ordine mondiala, Putin a hotarat sa-si faca, pur si simplu, alta. Si a inceput sa o cladeasca prin invadarea Ucrainei.
Este pentru prima data cand Kremlinul recunoaste, de fapt, adevarata amploare a conflictului din Ucraina, un razboi pe care refuza, in continuare, sa-l numeasca razboi- articolul de fata si Russia Today, ca de altfel, intreaga media ruseasca, au voie sa foloseasca doar termenul de ”interventie militara”.
Stirile PRO TV va prezinta articolul de propaganda al Kremlinului prin care Putin anunta, de fapt, instaurarea unei noi ordini mondiale.
”Interventia militara a Rusiei in Ucraina a marcat sfarsitul unei epoci al afacerilor globale dupa ce presedintele Vladimir Putin a lansat saptamana trecuta actiunea din Ucraina. Impactul sau va fi simtit in anii urmatori, iar Moscova s-a pozitionat sa devina un agent al schimbarii cardinale pentru intreaga lume.
Operatiunea Fortelor Armate Ruse in Ucraina marcheaza sfarsitul unei ere. O era care a inceput prin caderea Uniunii Sovietice si dizolvarea acesteia in 1991, cand o structura bipolara destul de stabila a fost rasturnata de ceea ce, in cele din urma, a ajuns sa fie cunoscut sub numele de Ordinea Mondiala Liberala.
Acest lucru a deschis calea pentru ca SUA si aliatii sai sa joace un rol dominant in politica internationala, centrata in jurul ideologiei universaliste.
Criza s-a manifestat cu mult timp in urma, desi nu a existat o rezistenta semnificativa din partea marilor puteri care au ramas nemultumite de pozitia lor in noul camp de joc politic.
De fapt, o perioada destul de lunga (cel putin un deceniu si jumatate), practic nu existase opozitie deloc. Tarile non-occidentale, si anume China si Rusia, au facut eforturi pentru a se integra in ierarhie.
Beijingul a reusit nu numai sa faca acest lucru, ci si sa profite la maximum de situatie pentru a castiga un punct de sprijin ca jucator dominant.
Moscova, totusi, a iesit mult mai rau si a durat mai mult pentru a se adapta la aceasta noua ordine mondiala si a-si consolida un loc respectabil in randurile sale.
Sistemul s-a dovedit a fi atat inflexibil, cat si socant, deoarece exclude conceptual orice echilibru de putere. Mai important, insa, nu a permis un nivel suficient de diversitate culturala si politica, care este in mod inerent esential pentru functionarea durabila a lumii.
O viziune uniforma asupra lumii care le exclude pe toate celelalte a fost impusa folosind diverse mijloace, inclusiv atitudini fata de activitatea militara.
Operatiunea rusa este o imagine in oglinda a ceea ce SUA si aliatii sai au facut de mai multe ori in ultimele decenii in diferite parti ale lumii.
Dupa cum spune legenda, tarul Petru cel Mare a sustinut un toast pentru „invatatorii sai suedezi” dupa batalia de la Poltava din 1709. Acum, actuala conducere rusa poate spune si ca a invatat multe de la Occident.
In actiunile Rusiei in Ucraina sunt usor de identificat elemente – de la militare la informationale – care au fost prezente in campaniile Americii si ale NATO impotriva Iugoslaviei, Irakului si Libiei.
Tensiunile sunt de mult in fierbere, iar Ucraina a devenit acum prima linie decisiva. Aceasta nu este o batalie ideologica precum cea asistata in a doua jumatate a secolului XX.
Hegemonia mondiala este in prezent contestata in favoarea unui model mult mai distribuit. Vechiul concept al Razboiului Rece, de „sfere de influenta”, nu mai este aplicabil deoarece lumea a devenit mult mai transparenta si mai interconectata, facand posibila izolarea doar intr-o masura limitata. Cel putin, asta ne-am gandit pana acum.
Asa cum s-a intamplat adesea in trecut, lupta actuala este purtata pentru un teritoriu important din punct de vedere strategic. Vechea zicala „istoria se repeta” este evidenta atunci cand treceti de la un mijloc media la altul.
Doua abordari diferite s-au ciocnit. Pe de o parte, exista exercitiul puterii clasice, care este ghidat de principii simple, neslefuite, dar clar de inteles – sange si pamant.
Intre timp, pe de alta parte, este o metoda moderna de propagare a intereselor si influentei, realizata printr-un set de instrumente ideologice, comunicative si economice, care sunt eficiente si, in acelasi timp, maleabile – denumite in mod obisnuit „valori”.
De la Razboiul Rece, cea mai moderna dintre aceste abordari a fost aproape intotdeauna metoda de baza. Sa-i spunem dupa numele sau la moda, dar inexact, „razboi hibrid”. In cea mai mare parte, insa, acest lucru nu a fost niciodata intampinat cu o rezistenta serioasa, cu atat mai putin cu o confruntare armata directa.
Ucraina 2022 este testul decisiv care va dovedi care dintre aceste abordari va domni invingatoare. In acest sens, cei care banuiesc ca consecintele ar putea fi mult mai profunde decat credeau au dreptate.
Conducerea rusa, care a decis pasi extrem de drastici, a inteles probabil consecintele, sau chiar a aspirat in mod constient la acestea.
Pagina cooperarii cu Occidentul a fost intoarsa. Aceasta nu inseamna ca izolationismul va deveni norma, dar marcheaza sfarsitul unui capitol istoric important in relatiile politice. Noul Razboi Rece nu se va incheia repede.
Dupa ceva timp, efectele pe care le-a provocat actuala operatiune militara vor incepe cel mai probabil sa se diminueze, iar unele forme de interactiune se vor relua, dar inevitabil linia a fost trasa.
Chiar si intr-un scenariu favorabil, vor trece multi ani pana cand sanctiunile vor fi ridicate si legaturile vor fi restabilite treptat si selectiv. Restructurarea prioritatilor economice va necesita o abordare diferita, care va stimula dezvoltarea in unele moduri si o va incetini in altele.
Cea mai activa parte a societatii ruse va trebui sa realizeze ca vechiul lor mod de viata a disparut.
„Fortareata Rusia” a decis sa-si puna puterea la incercare si, in acelasi timp, a devenit un agent al schimbarii cardinale pentru intreaga lume”.