Propunere controversata: Ucraina sa cedeze Rusiei o parte din teritoriu in schimbul pacii

Pamant in schimbul pacii?

In articolul publicat de influentul The Jerusalem Post, Dave Anderson – care este descris drept editorul volumului interdisciplinar ‘Leveraging,’ fost profesor de etica si filozofie politica la cinci colegii si universitati din SUA si candidat pentru Congres in Maryland in 2016 – avanseaza o propunere controversata despre care sustine ca ar putea duce la pace intre Ucraina si Rusia.

Materialul, intitulat „Ucraina poate castiga impotriva Rusiei renuntand la pamant, nu ucigand soldati,” propune ca guvernul de la Kiev sa cedeze o parte din teritoriul sau pentru a obtine pacea cu Rusia si a avea deschisa calea aderarii la NATO.

In opinia lui lui Anderson, „cei care se opun oricarui tip de reglementare de pace intre Ucraina si Rusia sustin de obicei ca la agresiune trebuie sa raspundeti cu forta. Daca un dictator invadeaza o tara straina, trebuie sa lupti impotriva dictatorului sau sa oferi ajutor tarii straine, astfel incat sa poata riposta.”

Autorul afirma ca „tarile NATO au adoptat inca de la inceput o pozitie pragmatica de compromis. Deoarece Ucraina nu face parte din NATO, tarile NATO nu au nicio baza doctrinara pentru a trimite trupe si sprijin aerian in Ucraina. In schimb, tarile NATO, in special Statele Unite, au trimis provizii militare masive, de la rachete antiaeriene la gloante, software si, in ultimul timp, tancuri pentru a inarma ucrainenii. Dar nu au trimis trupe.”

In acest context, crede Anderson, se ridica o intrebare legitima si anume „daca la agresiunea nejustificata ar trebui sa i se raspunda cu atata forta cat este necesar pentru a invinge inamicul.”

Autorul se refera la cazul Ucrainei, unde armata si civilii care lupta alaturi de fortele armate „au reusit sa impiedice Rusia sa-si atinga scopul principal, care a fost sa cucereasca complet Ucraina. Intr-un cuvant, Ucraina a invins Rusia in ceea ce priveste scopul sau in invadarea Ucrainei.”

Potrivit argumentelor autorului, „Ucraina poate obtine victoria asupra Rusiei daca renunta la o parte din teritoriu,” adaugand: „Daca Ucraina ar ajunge la un acord de pace cu Rusia in acest moment, sa spunem unul prin care cedeaza (Moscovei) doua dintre cele patru regiuni din sudul Ucrainei, si anume Donetk si Lugansk, aceasta ar echivala cu o miscare de conciliere?”

Anderson sscrie ca, „intrucat acest lucru ar permite Ucrainei sa mentina controlul asupra marii majoritati a tarii, exista argumente puternice ca acest lucru nu ar fi o miscare de compromis. Mai degraba, s-ar putea argumenta ca aceasta ar fi o victorie calificata.”

In opinia analistului, mai sunt si alte avantaje. „Din moment ce Rusia si Ucraina lupta in aceste doua regiuni de opt ani, incheierea acelui razboi acum, care este indisolubil legat de razboiul inceput in februarie 2022, ar pune capat intr-adevar la doua razboaie simultan,” crede Anderson.

In plus, „costul incercarii de a castiga razboiul din 2014 – care face parte din razboiul din 2022 – este potential catastrofal, deoarece nimeni nu stie daca Putin nu va recurge la arme nucleare daca Ucraina incepe sa se apropie de o victorie completa in care Rusia nu obtine nimic. In cele din urma, Rusia ar putea ataca nuclear cea mai mare parte a Ucrainei, lasand Ucraina nu doar o parte a Rusiei, ci in mare parte distrusa, cu zeci de milioane de ucraineni ucisi.”

De altfel, intr-un material trecut am vorbit despre amenintarile presedintelui Putin cu folosirea armei nucleare impotriva Ucrainei si despre posibilul raspuns al americanilor. De asemenea, am analizat si posibilitatea ca tarul de la Kremlin sa recurga la utilizarea armelor chimice sau biologice, precum si la noi campanii aeriene masive impotriva tintelor civile si infrastructurii din Ucraina in incercarea de a reduce pierderile pe campul de lupta dar si pentru a intensifica razboiul impotriva fortelor regimului de la Kiev.

Revenind la materialul din The Jerusalem Post, autorul crede ca axioma potrivit careia la agresiune trebuie raspuns cu forta trebuie examinata in context. Anderson afirma ca exista doua parti ale acestei situatii care o disting, de exemplu, de al Doilea Razboi Mondial. Astfel, nu se pune problema daca SUA si celelalte tari NATO pot continua sa furnizeze Ucrainei armele de care au nevoie pentru a invinge Rusia, pentru ca la un moment dat Putin ar putea ataca nuclear teritoriul ucrainean. „Axioma de a raspunde agresiunii nejustificate cu forta este una buna, dar nu este un principiu absolut al razboiului,” considera autorul.

Potrivit materialului publicat de The Jerusalem Post, „tancurile pe care SUA, Germania, Franta si Polonia le trimit in Ucraina vor ajuta armata ucraineana sa-i invinga pe rusi. Intrebarea va ramane in continuare daca Occidentul ar trebui sa fie ingrijorat de incercarea lui Putin de a nu se face de ras. Putin nu este Hitler si a-l trata ca pe Hitler este un risc.”

Solutia oferita de analist? „S-ar putea ca Ucraina sa renunte la un anumit teritoriu, poate chiar la una dintre cele patru regiuni sudice, in schimbul pacii cu Rusia, precum si al aderarii la NATO.”

Aceasta deoarece „incercarea de a ucide pana la ultimul soldat rus si de a-l umili complet pe presedintele Vladamir Putin pune Ucraina si NATO intr-o pozitie precara. Daca acest presedinte este umilit suficient de mult, atunci nu se poate prezice ce ar putea face,” concluzioneaza autorul, referindu-se la posibilitatea ca liderul de la Kremlin sa recurga la arma nucleara impotriva Ucrainei.

Apeluri la pace

Nu este prima data in ultimele luni cand diferite voci cer incheierea pacii intre Kiev si Moscova. De exemplu, intr-un material publicat in toamna anului trecut remarcam ca apelurile ca Ucraina si aliatii sai occidentali sa se aseze la masa negocierilor cu Rusia s-au inmultit in ultima perioada, in special in Statele Unite – principalul suporter si donator al guvernului de la Kiev -, unde politicieni, oameni de afaceri si diferite grupuri solicita organizarea cat mai urgenta de discutii directe intre cele doua tabere. Expertii cred ca aceste negocieri sunt necesare insa spun ca eforturile diplomatice trebuie facute in paralel cu continuarea acordarii de ajutor militar si financiar Ucrainei.

Printre altele, un grup de 30 de democrati din Camera Reprezentantilor i-a trimis o scrisoare presedintelui Joe Biden, in care l-a indemnat sa-si reevalueze abordarea privind conflictul din Ucraina si sa evite „un razboi prelungit.”

In scrisoarea lor catre Casa Alba, politicienii de stanga din Congressional Progressive Caucus (CPC) au recunoscut abordarea Administratiei Biden de a gestiona criza din Ucraina, dar i-au cerut sa combine sprijinul militar si economic cu „un efort diplomatic proactiv,” argumentand ca este responsabilitatea lor, in calitate de congresmeni, sa urmareasca „toate caile posibile” pentru a pune capat conflictului din Europa.

Documentul a cerut Casei Albe sa se angajeze direct in convorbiri cu presedintele Putin pentru a negocia un acord si a obtine incetarea focului cu scopul de „a cauta o incheiere rapida a conflictului.”

De asemenea, intr-o scrisoare adresata liderilor rus si ucrainean, congresmanul republican Paul Gosar i-a invitat in Phoenix (Arizona) pe liderii celor doua tari aflate in razboi pentru „a cauta medierea” si a detensiona conflictul in curs din Ucraina. In documentul de o pagina, datat 25 octombrie, si adresat adresat presedintelui rus Putin si presedintelui ucrainean Zelenski, Gosar se descrie drept un „activist pentru pace necombatant” care a vazut suficienta varsare de sange in conflictul din Europa.

Gosar a cerut sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite si al programului sau privind pacea pentru a oferi cadrul pentru discutiile de la Phoenix, oras despre care considera ca este „suficient de departe de conflict.”

Dar poate cel mai important semnal – si care a starnit cele mai aprige critici – privind inceperea de discutii cu Rusia a venit de la multimiliardarul Elon Musk. La inceputul lunii noiembrie, CEO-ul Tesla le-a cerut celor peste 128 milioane de urmaritori de pe Twitter sa voteze modalitati de rezolvare a razboiului din Ucraina.

Sugestiile au inclus o propunere de a organiza voturi in partile Ucrainei ocupate de Rusia pe care Kremlinul spune ca le-a anexat in urma asa-ziselor referendumuri denuntate ca fiind frauduloase de Kiev si aliatii sai occidentali. Rusia nu controleaza pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni – Zaporojie, Herson (sud), Donetk si Lugansk (est).

Musk a spus ca „Rusia pleaca daca aceasta este vointa poporului,” sugerand si ca lumea ar trebui sa recunoasca „formal” Crimeea – anexata ilegal de Moscova in 2014 – ca parte a Rusiei.

In sfarsit, cel mai bogat om din lume a avertizat ca conflictul s-ar putea incheia intr-un razboi nuclear, desi a adaugat ca acest lucru este „putin probabil.”

Daca Kremlinul a salutat propunerile lui Musk, cu totul alta a fost reactia in cancelariile occidentale si la Kiev. Printre altele, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a spus intr-un tweet: „Cei care propun Ucrainei sa renunte la poporul si pamantul sau – probabil pentru a nu rani egoul ranit al lui Putin sau pentru a salva Ucraina de la suferinta – trebuie sa inceteze sa mai foloseasca cuvantul ‘pace’ ca eufemism pentru ‘lasati rusii sa ucida si sa violeze alte mii de ucraineni nevinovati si sa captureze mai mult pamant’.”

La randul ei, Fiona Hill, fost director principal pentru Europa si Rusia la Consiliul National de Securitate si una dintre cele mai avizate voci privind Moscova, a rezumat oprobiul occidental la sugestiile facute de Elon Musk, afirmand ca miliardarul „transmite un mesaj pentru Putin.” In fata valului de critici, Musk a negat ca a discutat cu Putin inainte sa posteze sondajul legat de razboiul din Ucraina.

Iar Mihailo Podoliak, consilierul sefului administratiei prezidentiale de la Kiev, a lansat un apel catre comunitatea internationala sa inceteze sa mai faca Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomatiei, intr-un mesaj postat pe Twitter in care a spus: „Cand cineva vorbeste de o ‘reglementare diplomatica’, acesta propune de fapt ca Ucraina sa dea curs ultimatumului dat de Rusia: sa-si dea teritoriile si sa-si recunoasca infrangerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodata de acord cu aceasta. Astfel incat am o rugaminte: nu mai propuneti Ucrainei capitularea sub masca diplomatiei!”

Pro si contra compromisului

De altfel, asa cum am remarcat la vremea respectiva, putine voci in Ucraina solicita discutii, iar presedintele Biden a indicat ca va respecta dorintele Ucrainei. Liderul de la Kiev a insistat chiar ca Ucraina nu va dialoga cu Rusia atat timp cat la Kremlin se va afla Putin. „Nu stie ce inseamna demnitatea si onestitatea. Prin urmare, suntem pregatiti pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt presedinte,” a spus Zelenski la 30 septembrie 2022.

Peste doar cateva zile, liderul ucrainean a anuntat intrarea in vigoare a deciziei din 30 septembrie a Consiliului de Securitate Nationala si Aparare al Ucrainei, care a declarat oficial „imposibilitatea de a purta negocieri cu Putin.”

Zelenski a spus atunci ca conditiile sale pentru negocieri de pace necesita pedepsirea Rusiei. El a afirmat ca acestea vor include mai multe sanctiuni si eliminarea acesteia din Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, protectia vietilor ucrainene, recunoasterea granitelor Ucrainei si noi garantii de securitate pentru Ucraina.

In acest context, trebuie mentionat ca cel mai important argument impotriva negocierilor este acela ca discutiile l-ar recompensa pe Putin pentru crimele de razboi si pentru amenintarile sale nucleare. Sustinatorii strategiei actuale a SUA spun ca presiunile asupra Ucrainei de a negocia nu vor face decat sa-l ajute pe liderul de la Kremlin. „Ii ajuta pe rusi si ii raneste pe ucraineni. Ucrainenii vor ca rusii sa plece din tara lor. Si chiar acum sunt pe cale sa faca asta,” a spus William Taylor, un fost ambasador al SUA in Ucraina, actualmente activ in cadrul United States Institute of Peace.

Un alt argument afirma ca scopul final al presedintelui Putin este incorporarea Ucrainei in natiunea rusa si, tinand cont de aceasta cerere a Moscovei, orice discutii vor esua in mod inevitabil. Alte voci cred pur si simplu ca este inacceptabil din punct de vedere moral sa vorbesti cu agresorii.

Pe de alta parte, unul dintre principalele argumente oferite de cei care vor negocieri este acela ca ucrainienii au suferit destul din cauza invadatorilor rusi. Discutiile ar putea, la o adica, sa aduca pacea si ar pune capat abuzurilor, torturii si violentelor.

Unele voci se refera la un argument pragmatic si anume ca nu este realist sa ne asteptam ca razboaiele sa se incheie asteptand ca agresorul sa recunoasca ca a gresit. Analistii afirma ca, prin tot ceea ce a facut de la inceputul razboiului actual, e greu de crezut ca Putin va face un astfel de gest. Din contra, el ar putea sa continue sa escaladeze conflictul si chiar sa atraga NATO intr-o confruntare directa.

Un alt argument in favoarea negocierilor este acela ca, in ciuda castigurilor obtinute pe terenul de lupta, Ucraina este departe de o victorie. La randul sau, in ciuda pierderilor umane si materiale masive, Rusia are resurse la indemana pentru a-si continua agresiunea. De asemenea, Moscova continua sa fie alimentata cu munitie, drone etc. de Iran sau Coreea de Nord, iar livrarile de arme o ajuta sa semene teroare printre ucrainieni.

Mai mult, Rusia continua sa atace infrastructura ucraineana, in special cea energetica, lucru care complica si face dificil traiul zilnic al populatiei. Cat vor mai rezista civilii din Ucraina la bombardamentele rusilor, se intreaba comentatorii, venirea iernii creand probleme mari cu incalzirea locuintelor si alimentarea cu apa/energie?

In sfarsit, Rusia s-ar putea sa nu renunte la invadarea Ucrainei chiar daca va fi acum fortata sa se retraga de pe teritoriul ucrainean. Abordarea actuala a SUA si a G-7 presupune ca pierderea teritoriala il va forta pe Putin sa-si dea seama ca nu-si poate atinge obiectivele din punct de vedere militar – sau ca va epuiza armata Rusiei pana la punctul in care aceasta nu poate continua lupta. Dar chiar si o victorie care readuce toata Ucraina in mainile ucrainene nu ar elimina complet capacitatea militara a Rusiei. O astfel de victorie ar devasta probabil fortele terestre ale Rusiei, dar Moscova ar pastra un inventar mare de rachete, artilerie ampla si mijloace aeriene si navale formidabile. Si pentru ca Rusia si Ucraina impart o granita terestra lunga, Moscova ar putea contesta o victorie ucraineana in anii urmatori. Avand suficient timp pentru rearmare si regrupare, armata Rusiei ar putea invada din nou tara vecina, a scris Foreign Affairs. Din acest motiv, victoria teritoriala ar trebui sa fie combinata cu un acord pentru a pune capat razboiului.