Romania isi muta apararea antiaeriana mai aproape de satele de la Dunare aflate pe malul opus de porturile ucrainene atacate de dronele rusesti si creste numarul posturilor militare de observatie si al patrulelor in zona, au declarat doua surse de rang inalt din domeniul apararii pentru Reuters, scrie digi24.ro.
Aceste masuri, alaturi de desfasurarea a inca patru avioane de lupta F-16 si extinderea zonei de excludere aeriana, sunt un semn de ingrijorare crescanda in Romania si in NATO ca razboiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul aliantei.
In noiembrie anul trecut, o racheta a lovit sudul Poloniei, omorand doi oameni si provocand o scurta criza de securitate, desi ulterior s-a stabilit ca apararea antiaeriana ucraineana a tras acea racheta. Acum, Romania este in centrul atentiei.
La scurt timp dupa ce s-a retras din acordul pentru cerealele transportate prin Marea Neagra, pe 17 iulie, Moscova a inceput sa atace porturile si depozitele ucrainene de la Dunare, intr-o aparenta incercare de a sufoca principala ruta alternativa pentru exporturile de produse agricole ale Ucrainei.
Printre tinte s-au numarat porturile ucrainene Ismail si Reni, ambele situate la Dunare.
Bucatile de drona cazute in Romania, desi incidente izolate, cresc riscul unor neintelegeri, sau chiar mai rau, intre Rusia si NATO, determinand fortele armate romane sa sporeasca securitatea din zona pentru a proteja civilii, au spus cele doua surse.
Acestea au dorit sa ramana anonime deoarece este vorba despre probleme sensibile de securitate.
Armata a construit doua adaposturi antiaeriene in micul catun Plauru, aflat la doar cateva sute de metri de Ismail, iar locuitorilor din zona li se trimit mesaje RO-Alert atunci cand sunt detectate drone rusesti.
Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, care include si Plauru, a spus, insa, ca semnalul mobil slab din zona limitaeaza eficacitatea avertizarilor.
Vinerea trecuta, Ministerul Apararii din Romania a declarat ca aproximativ 100 de militari americani si patru avioane F-16 Fighting Falcon au sosit la baza aeriana militara Borcea, la aproximativ 150 km sud de Ismail.
De la mijlocul lunii septembrie, Ministerul Apararii a extins, de asemenea, zona de excludere aeriana de-a lungul unei sectiuni a granitei cu Ucraina la pana la 30 de kilometri in interiorul Romaniei si la o inaltime de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare impotriva dronelor rusesti.
Romania „nu e o tinta”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus ca nu exista nicio dovada ca atacurile rusesti din apropierea granitei dintre Ucraina si Romania ar fi un atac deliberat asupra Romaniei, dar a adaugat ca acestea sunt „nechibzuite” si „destabilizatoare”.
Purtatorul de cuvant al Ministerului roman al Apararii, Constantin Spinu, a spus de asemenea ca nu exista niciun indiciu ca Rusia tinteste Romania, dar ca natura atacurilor asupra teritoriilor ucrainene din apropiere a facut practic imposibila prevenirea tuturor incalcarilor spatiului aerian.
Dronele rusesti „zboara la altitudini foarte joase, uneori la mai putin de 200 de metri. Sunt construite in asa fel incat sa reflecte cel mai putin undele radar”, a spus el.
„Nicio tara din lume nu isi poate proteja 100% spatiul aerian impotriva tuturor mijloacelor de atac”, a adaugat Spinu.
Sursele din domeniul apararii au spus ca nu au cunostinta despre niciun caz in care drone rusesti pe deplin functionale sa fi patruns in spatiul aerian romanesc si ca cele trei cazuri cunoscute de bucati de drone care au cazut pe teritoriul Romaniei nu au avut explozibili.
Ei au vorbit, de asemenea, despre o schimbare in tactica rusilor care ar putea face ca greselile sa devina mai probabile. In iulie, cand a inceput campania dura de bombardare a porturilor ucrainene de la Dunare, rusii au avut mai mult succes, deoarece Ucraina nu instalase sisteme extinse de aparare aeriana in zona.
Acum, ca apararea antiaeriana a fost imbunatatita, dronele rusesti de atac tind sa zboare mai jos, ceea ce le face mai greu de lovit, deseori urmeaza cursul Dunarii si ajung in roiuri, pentru a incerca sa pacaleasca apararea Ucrainei, au spus sursele.
Cernega spune ca e bucuros ca au fost auzite avertismentele sale cu privire la bucatile de drona care cad in zona.
„Acum doua luni, cand am mentionat suspiciunea ca o drona ar fi cazut aici, nu am fost luat in serios. Lucrurile s-au schimbat acum”, a spus el.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.