In ultimele ore, armata ucraineana a inregistrat succese in luptele din estul tarii. In Bahmut, de exemplu, invadatorii rusi au pierdut teren in timpul unor contraatacuri ucrainene, relateaza protv.ro.
Mai mult, se pare ca trupele de mercenari Wagner, care au luptat pana de curand in aceasta zona a frontului, au fost retrase si in locul lor au fost trimise unitati ale armatei ruse regulate.
Intr-un comentariu postat pe retelele sociale, oligarhul Evgheni Prigojin, seful unitatii Wagner, a criticat ministerul rus al Apararii pentru proasta organizare a ofensivei.
Pe frontul de est, metodele rusilor nu s-au schimbat. Infanteria continua sa atace haotic, uneori fara sprijin.
Nu exista comunicare intre diferitele unitati, iar rivalitatea dintre gruparea Wagner si armata regulata rusa a atins apogeul.
Conflictul intern se pare ca a fost castigat de armata, pentru ca au aparut informatii potrivit carora mercenarii Wagner au inceput sa fie retrasi de pe linia frontului in regiunea Bahmut, iar in locul lor au aparut parasutisti din trupele speciale ruse.
Soldat ucrainean: „Rusii fac aceleasi greseli iar si iar. Asta e situatia. Asa se intampla de fiecare data cand ataca, nu e nicio diferenta majora”.
Lloyd Austin, secretarul american al Apararii: „Rusia continua sa arunce un numar mare de trupe in regiune. Aceste trupe sunt prost echipate si prost antrenate si, din aceasta cauza, sufera multe pierderi. Ne asteptam ca situatia sa continue”.
Munitie veche aruncata in lupta
In cel mai recent atac aerian asupra infrastructurii ucrainene, rusii au folosit si modele vechi de rachete balistice nucleare, cu focoasele scoase. Ucrainenii cred ca asta se intampla pentru ca Moscova nu mai are stocuri mari de rachete performante si incearca, astfel, sa oboseasca apararea antiaeriana ucraineana cu tinte false.
Mikhailo Podoliak, consilier al presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski: „(Rusii) cu siguranta schimba tacticile. E din cauza epuizarii resurselor, epuizarii rachetelor in Federatia Rusa. De aceea, astazi au folosit rachete sovietice vechi pentru ca au foarte putine rachete de mare precizie. Cateva Kalibr, astazi a mai fost si o racheta Onyx... doar vreo duzina de rachete care sa aiba ceva valoare”.
Continua si zvonurile unei noi ofensive rusesti in nordul Ucrainei, catre Sumi, Harkov sau chiar in vest, catre Lviv. Putin se intalneste, vineri, la Moscova cu presedintele belarus Alexandr Lukasenko, iar asta a adus noi speculatii ca Minskul se pregateste sa ajute Rusia cu trupe in razboiul din Ucraina. Liderul belarus a respins aceasta posibilitate.
Aleksandr Lukashenko, presedintele Belarusului: „Suntem oameni pasnici, stim ce inseamna razboiul. Nu vrem razboi. Si nu e nicio sansa sa trimitem trupele noastre in Ucraina, daca nu suntem atacati din acea directie”.
NATO intra la cheltuiala
La Kiev a ajuns, joi, ministrul israelian de Externe, in prima vizita a unui oficial israelian in Ucraina de la inceputul razboiului. Israelienii au promis ajutor financiar Kievului, dar nu au dat niciun semn ca sunt gata sa livreze armament Ucrainei.
Eli Cohen, ministrul israelian de Externe: „Israelul, asa cum am mai spus si in trecut, este solidar si ferm alaturi de poporul ucrainean”.
Principalul ajutor e asteptat tot dinspre Vest. Responsabilii NATO au inceput sa evalueze care ar putea fi noul obiectiv acceptabil pentru bugetele apararii. Acesta ar urma sa fie aprobat oficial la summitul NATO, care va avea loc in iulie, la Vilnius.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Este limpede ca trebuie sa cheltuim mai mult pentru aparare. Si, dupa mine, in loc sa schimbam plafonul de 2% din PIB pentru aparare ar trebui sa privim acest procent drept un minim obligatoriu. Fiindca este evidenta nevoia de munitii, aparare antiaeriana, instructaj, pregatire, capacitati de varf”.
Noua tinta dezbina insa statele NATO. Pe de o parte, balticii si Polonia insista pentru un procent ambitios din PIB si o consolidare semnificativa a pregatirii pentru o eventuala agresiune rusa impotriva unei tari NATO.
Andrzej Duda, presedintele Poloniei: „Am exprimat sperantele si asteptarile noastre cu privire la pregatirea unor noi planuri de securitate, nu doar pentru Polonia, ci si pentru statele Baltice si restul tarilor de pe flancul estic. E vorba de pregatire in eventualitatea unei agresiuni asupra flancului estic al NATO, astfel incat Alianta sa reactioneze cat mai rapid in temeiul Articolului 5 al Tratatului TransAtlantic. Ne dorim marirea efectivelor de trupe pe care NATO le poate trimite rapid spre tara amenintata. Ne dorim, de asemenea, sa se instaleze cel mai mare numar posibil de depozite cu arme, echipamente si munitii pe flancul estic al NATO. Daca exista deja infrastructura pe teren, atunci desfasurarea fortelor va fi mult mai rapida”.
De cealalta parte, tari precum Canada, Spania, Luxemburg si intr-o anumita masura Italia, considera ca aduc deja o contributie suficienta prin investitiile facute in industria de aparare sau prin participarea la operatiunile Aliantei.