Cand Vladimir Putin a inceput invazia Ucrainei, in urma cu doua saptamani, spunea ca scopul principal este „denazificarea” Ucrainei.
Presedintele rus s-a referit la guvernul ucrainean ca fiind „o gasca de drogati si neo-nazisti”, aratand clar ca isi doreste sa il dea jos.
Insa zilele trecute, Kremlinul a transmis ca Putin nu mai face un scop principal din „doborarea” regimului din Kiev. Este, totusi, o schimbare subtila care ar putea fi si una falsa, dar care ii determina pe oficiali sa creada ca Putin ar putea cauta o cale de iesire negociata din razboi, potrivit New York Times.
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, si omologul sau ucrainean Dimitro Kuleba, se intalnesc joi, in Turcia, in cadrul discutiilor la cel mai inalt nivel dintre cele doua tari, de la inceputul razboiului. Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat ca intalnirea ar putea „sa deschida usa spre o incetare permanenta a focului”.
Pana joi, Rusia si-a mai atenuat conditiile impuse pentru incetarea focului si a transmis ca nu mai „incearca” sa rastoarne guvernul Ucrainei si ca nu se va mai concentra asupra „neutralitatii” ucrainene si asupra statutului regiunilor ocupate de fortele ruse.
Iar presedintele Ucrainei a sugerat ca este deschis sa revizuiasca dorinta sa de aderare la NATO si chiar sa ajunga la un compromis cu privire la statutul teritoriilor controlate acum de Rusia.
Dimitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului, a declarat ca Ucraina ar trebui sa recunoasca suveranitatea Rusiei in Crimeea si independenta republicilor populare separatiste si sa adopte „neutralitatea perpetua”, modificand Constitutia care, din 2019, prevede o cale spre NATO. Insa Volodimir Zelenski nu se gandeste sa accepte aceste conditii.
„In ceea ce priveste aderarea la NATO, m-am mai linistit. Am inteles ca NATO nu este pregatit sa accepte Ucraina”, a declarat presedintele ucrainean.
Pentru Putin, soarta Ucrainei este fundamentala pentru modul in care isi va vedea mostenirea: un lider care a reunit ceea ce el sustine ca sunt tinuturi istorice rusesti care au fost impartite de prabusirea Uniunii Sovietice. In primele zile ale conflictului, acesta a cerut in mod repetat armatei ucrainene sa depuna armele si sa negocieze, asteptandu-se ca acestia sa cedeze.
Dar rezistenta Ucrainei si unitatea Occidentului in impunerea de sanctiuni arata ca Putin a calculat totul gresit. Acum, Kremlinul ar avea doua variante: fie sa accepte un compromis care ar putea mentine un guvern pro-occidental la Kiev, fie sa lupte mai departe, riscand pierderi enorme atat in armata rusa, cat si in randul ucrainenilor.
O incetare a focului ar aduce eliberare in Ucraina, dar nu ar insemna neaparat sfarsitul razboiului. In schimb, analistii sustin ca ambele parti ar putea folosi acest lucru pentru a-si consolida puterea inainte de o noua escaladare a luptei.