Si-au luat viata de la zero si au demonstrat ca sunt de neinvins. O familie de ucraineni din Vinita si-a cladit pacea din ruine si si-a gasit fericirea la Chisinau. Au avut un an greu, in care s-au adaptat printre straini, au invatat limba si o cultura noua, iar astazi ii gasim zambind. Cu prieteni noi, cu copiii la scoala, cu un post de munca, iar cel mai important - cu un cer senin deasupra capului.
Era 24 februarie 2022 cand Olena Priseajniuk a luat cea mai grea decizie din viata sa. Si-a lasat casa, cariera, prietenii si toata viata pe care o avea la Vinita si a fugit de razboi, ca sa isi salveze copiii.
Olena PRISEAJNIUK, REFUGIATA VINITA: „Am ajuns aici pe 24 februarie, noaptea, am trecut vama pe jos, intrucat erau ambuteiaje kilometrice si nimeni nu putea trece. Eu nu ma temeam de necunoscut, nu ma temeam de greutati sau ca nu am bani, ci imi faceam griji ca viata si psihicul fetelor sa fie in siguranta.”
Asa a inceput drumul lor in Moldova, intr-o tara straina si printre straini. Dar anume aici si-au gasit linistea.
Olena PRISEAJNIUK, REFUGIATA VINITA: „Cea mai mare bogatie a Moldovei este bunatatea oamenilor. Nu am intalnit asa oameni nicaieri. M-am indragostit de tara, de oameni, de cultura, bucatarie, traditii, de limba, de tot.”
Si asa au luat-o de la capat, iar acum, la un an distanta, cele doua fiice ale Olenei invata la un liceu din capitala. Sofia si Tatiana au prieteni noi sunt dornice de carte si vise.
Natalia GINGA, REPORTER PRO TV: „In acesata scoala, Sofia si Tatiana isi continua studiile. Desi institutia este cu predare in limba rusa, fetele au lectii si de limba romana. Timp de un an au reusit sa invete sa scrie si sa vorbeasca romaneste.”
Sofia PRISEAJNIUK, ELEVA: „Mie imi place sa vin la scoala, deoarece aici am multi prieteni.”
„Suntem bucurosi ca Sofia este in clasa noastra.”
Alexandra GOLUBOSVCAIA, DIRIGINTE: „Noi am primit-o cu caldura, bunavointa, iar copiii nostri sunt binevoitori cu ea.”
Cu multa perseverenta, fetele au reusit sa invete si cate ceva despre Moldova.
„Eu cunosc orasele din Moldova precum Chisinau, Soroca, Dubasari si Orhei.”
„Acesta este Vinita, orasul meu, iar acesta este Chisinau, este si el orasul meu.”
„Drapelul Ucrainei si al Moldovei se aseamana intre ele. Drapelul Ucrainei are culorile galben si albastru, iar al Moldovei - galben, rosu si albastru.”
Iar Olena munceste si ea, la Chisinau, intr-o organizatie de voluntariat si face ceea ce poate mai bine - ajuta alti ucraineni, refugiati in tara noastra.
Olena PRISEAJNIUK, REFUGIATA VINITA: „Avem 20 de mii de beneficiari, adica 20 de mii de ucraineni. Vad cum li se schimba si gazda. Ii vad cum sunt motivati sa isi continue viata, iar eu, prin propriul exemplu, le demonstrez ca totul este posibil.”
Si parintii Olenei s-au refugiat la Chisinau. Desi a trecut un an, poarta in suflet un dor imens de casa.
Galina PATSALIUK, BUNICA: „Ucraina este o tara foarte frumoasa, cu oameni buni. Acolo este pamantul nostru, aerul nostru, totul este al nostru.”
Pana atunci, insa, dorul le alina motanul, numit sugestiv Happy.
Olena PRISEAJNIUK, REFUGIATA VINITA: „El singur s-a prezentat. Acesta este pisicul nostru, este moldovean. Il cheama Happy – fericire, si speram ca ne va aduce fericirea.”
Iar fericirea si-au cladit-o de la zero, intr-un apartament pe care il inchiriaza si pe care, pas cu pas, l-au amenajat.
Olena PRISEAJNIUK, REFUGIATA VINITA: „Initial am cumparat un pahar, apoi al doilea, o lingura, apoi inca una, am cumparat servetele, iar peste o luna altele. Am cumparat dulap, perne, am vrut sa fie o atmosfera ca acasa.”
Si spun ca nu vor uita nicodata de bunatatea tarii care le-a fost alaturi in cel mai greu si cumplit moment, pentru care au invatat si cel mai de pret cuvant in limba romana.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.