Stanga europeana, scindata de razboiul din Ucraina. Anti-americanismul impiedica sprijinul pentru Ucraina

Pentru anumite curente ale stangii europene, sprijinul militar pentru Ucraina nu este un fapt de la sine inteles. Desi au fost discreti in momentul invaziei, dupa un an, rezervele sau ostilitatea lor se exprima tot mai mult. Sprijinul acordat unei tari aflate in razboi, ascensiunea NATO, parteneriatul cu Washingtonul (considerat imperialist) si opozitia fata de Moscova se ciocnesc cu credo-ul acestor miscari politice din stanga social-democratiei, dintotdeauna antimilitariste si antiamericane. Acest lucru provoaca tensiuni in cadrul formatiunilor politice, chiar si in sanul guvernelor, acolo unde coexista mai multe traditii.

Livrarile de arme catre Kiev, mandatul de arestare pentru crime de razboi emis impotriva lui Vladimir Putin de catre Curtea Penala Internationala, propunerea Chinei privind „rezolvarea politica a crizei ucrainene”, redenumita „plan de pace”, au fost tot atatea oportunitati pentru stanga europeana de a-si exprima dezacordul.

Documentul de la Beijing „poate fi o solutie”, da asigurari in Franta coordonatorul formatiunii La France insoumise (LFI), Manuel Bompard, pe 21 martie. Partidul e condus de Jen Luc Melenchon. Asupra acestui punct, ca si in multe altele, spaniolii de la Podemos sunt de acord cu partenerii lor francezi. Red TV, canalul de televiziune online lansat la inceputul lunii martie de fondatorul partidului, Pablo Iglesias, si-a dedicat una dintre primele emisiuni „Planului de pace chinez”, „cea mai sensibila initiativa de a ajunge la incetarea focului”. Pe platoul de filmare, pentru a comenta, s-a aflat fosta sefa a canalului Russia Today in limba spaniola, Inna Afinogenova, colaboratoare a noului canal. Potrivit acesteia, rapoartele din presa occidentala despre planul Beijingului pareau „scrise direct de un oficial al Departamentului de Stat al SUA”, care „considera ca trebuie ca oamenii sa moara in continuare” in Ucraina.

„O rusine” pentru Podemos

Aceste pozitii sunt impartasite de o buna parte a coalitiei de stanga aflate la putere in Spania, din care face parte Podemos, si acest fapt nu poate sa nu afecteze buna functionare in cadrul guvernului socialistului Pedro Sanchez. Opunandu-se cu inversunare Aliantei Nord-Atlantice, pe care tind sa o prezinte drept principalul responsabil pentru razboi, partidele unite sub eticheta Unidas Podemos s-au opus tuturor livrarilor de arme votate timp de un an de Parlament. Acestia au refuzat sa condamne invazia Ucrainei de catre Rusia si au criticat in mod regulat deciziile lui Pedro Sanchez cu privire la Ucraina.

In octombrie 2022, la anuntul privind cresterea cu 26% a cheltuielilor militare in bugetul pe anul 2023, purtatorul de cuvant al Podemos in Parlament, Pablo Echenique, a denuntat „rusinea” si „furia militarista a NATO”, care impun razboi cu „mereu mai multe arme”.

Acest partid s-a abtinut si la votul privind aderarea Finlandei si Suediei la NATO, iar neo-comunistii din Stanga Unita (IU) au votat impotriva. Si tonul continua sa creasca la adresa Partidului Socialist.

In Grecia, partidul de stanga Syriza, aflat in opozitie, a condamnat ferm invadarea Ucrainei de catre Rusia, dar a criticat ajutorul militar adresat Kievului. Inca din martie 2022, liderul partidului, fostul prim-ministru Alexis Tsipras, a declarat ca trimiterea de arme in Ucraina reprezinta o „mare greseala” si a intrebat Parlamentul „care ar fi beneficiile” ca Grecia sa „se implice in razboi”. Decizia de a trimite patruzeci de tancuri BMP-1 stationate pe insulele grecesti a fost criticata in mod deosebit, pe motiv ca risca sa slabeasca militar Grecia, care se confrunta cu provocari constante in aer si pe mare din partea Turciei.

Pozitia partidului este insa destul de ambigua. In octombrie 2022, europarlamentarii Syriza au aprobat un ajutor militar sporit pentru Ucraina, dar la 19 ianuarie s-au abtinut cu privire la „o rezolutie care indeamna UE sa infiinteze un tribunal international special pentru a judeca crima de agresiune a Rusiei”.

Contradictiile stangii germane

In Germania, razboiul din Ucraina a pus in evidenta contradictiile formatiunii Die Linke (Stanga): sfasiata intre anti-imperialismul sau inspirat de marxism, care o face sa condamne „razboiul de agresiune” al Rusiei, antiamericanismul sau mostenit din Razboiul Rece si antimilitarismul sau visceral, care a determinat-o sa ceara incetarea livrarilor de arme catre Kiev si sa condamne crearea unui „fond special” de 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr, decis de guvernul german. Fondata in 2007 de membri ai aripii stangi a Partidului Social Democrat (SPD) si mostenitori ai Partidului Socialist Unificat (SED) din fosta Republica Democrata Germana (RDA), Die Linke se lupta sa-si mentina unitatea in fata razboiului din Ucraina. In luna februarie, „Manifestul pacii” lansat de fosta presedinta a grupului parlamentar, Sahra Wagenknecht, si de feminista Alice Schwarzer a starnit o dezbatere violenta in randurile formatiunii. Semnat de circa 700.000 de persoane, textul nu a fost aprobat de mai multi membri importanti ai conducerii partidului, care le-au criticat pe autore ca fac jocul Kremlinului prin faptul ca nu cer incetarea focului ca o conditie /a negocierilor/ si prin faptul ca textul este ambivalent fata de extrema dreapta rusofila si pro-Putin. Disputa a finalizat „divortul” dintre Wagenknecht si partidul sau. Nascuta in RDG, Sahra Wagenknecht a anuntat in luna martie a.c. ca nu va mai candida sub eticheta Die Linke, formatiune pe care o reprezinta in Bundestag din 2009.

Scindarea stangii belgiene

Pe 26 februarie, la Bruxelles, o demonstratie de strada a atestat scindarea din stanga belgiana. In timp ce sloganul general era „Rusia afara din Ucraina”, au aparut si sloganuri foarte diferite, precum: „Opriti razboiul SUA-NATO din Ucraina”. Partidul Laburist din Belgia (PTB) a fost aratat cu degetul. Aceasta formatiune de stanga radicala cu radacini maoiste este acum bine asezata, cu oficiali alesi in toate adunarile federale si regionale. La sfarsitul lunii ianuarie, unul dintre adjunctii sai, Nabil Boukili, a sustinut ca adevarata problema a conflictului este „expansiunea continua a NATO spre Est” si ca livrarea de arme Kievului adauga „razboi la razboi”. PTB a refuzat sa adopte rezolutiile de condamnare a agresiunii ruse din Senat si din Parlamentul regional flamand.

„Impingerea Italiei in razboi”

In Italia, Partidul Democrat este aliniat in spatele Kievului si al NATO, in schimb Miscarea Cinci Stele (M5S) si partide de stanga precum alianta Sinistra-Verdi (stanga-verzi) critica sprijinul militar pentru Ucraina. M5S – un partid populist care a atras curente politice de diferite orientari – este de departe cel mai virulent. Pe 29 martie, presedintele sau, Giuseppe Conte, fost premier (2018-2021), a acuzat guvernul ca a „impins Italia in razboi” prin continuarea livrarilor de arme. In ianuarie, deputatii M5S au votat in unanimitate impotriva extinderii livrarilor de arme catre Ucraina. Ofensiva rusa a fracturat partidul fondat in 2009 de comediantul Bepe Grillo. In iunie, fostul ministru de externe Luigi Di Maio a trantit usa formatiunii, acuzandu-l pe Giuseppe Conte ca submineaza eforturile guvernului de a sprijini Kievul.

In Parlamentul European, razboiul din Ucraina este si el complicat de gestionat pentru The Left (Stanga), o grupare care reuneste alesi ai partidelor de stanga radicala si de extrema stanga, inclusiv La France Insoumise, Die Linke si Syriza. Pe 24 februarie, cei 38 de europarlamentari ai sai au anuntat intr-o declaratie: „Continuam sa cerem pacea si diplomatia ca singura solutie /pentru conflict/”. „Este unul dintre mesajele care reuneste consens intre noi toti”, recunoaste Manon Aubry, presedintele The Left.

Aceasta pozitie se repeta la fiecare dezbatere. Pe de alta parte, alesii grupului au votat eterogen la cele douazeci si ceva de rezolutii privind Ucraina din ultimul an. Cu privire la condamnarea invaziei ruse, la ajutorul financiar pentru Kiev, la pregatirea summitului UE-Ucraina – parlamentarii stangii sunt impartiti intre pro, contra si abtinere. „In sprijinul pentru poporul ucrainean, pentru refugiati, exista o unanimitate puternica, dar in privinta ajutorului militar acordat apar nuante”, explica Martine Aubry. „Deputatii nostri din tarile nordice voteaza in general toate textele in favoarea Ucrainei, in timp ce altii, adesea din sudul continentului, se abtin din cauza pozitiei lor istorice antimilitariste fata de NATO” – completeaza un expert.

In multe curente de stanga din Europa, antiamericanismul ramane o frana puternica pentru condamnarea agresiunii ruse.