Statele Unite, NATO si Uniunea Europeana au indemnat la maxima retinere in nordul Kosovo, in conditiile in care autoritatile au inchis miercuri un al treilea punct de trecere a frontierei, iar tensiunile cu sarbii din zona s-au intensificat din cauza independentei sale din 2008, relateaza g4media.ro.
Timp de peste 20 de ani, Kosovo a fost o sursa de tensiune intre Occident, care a sustinut independenta sa, si Rusia, care sprijina Serbia in eforturile sale de a bloca aderarea Kosovo la organizatiile internationale, inclusiv la Organizatia Natiunilor Unite.
„Facem apel la toata lumea sa dea dovada de maxima retinere, sa ia masuri imediate pentru a dezescalada neconditionat situatia si sa se abtina de la provocari, amenintari sau intimidari”, au afirmat UE si Statele Unite intr-o declaratie comuna.
Misiunea NATO in Kosovo, KFOR, a declarat ca sustine dialogul intre toate partile pentru a dezescalada tensiunile, care au inclus blocaje rutiere ale sarbilor pe arterele principale de catre camioane si alte vehicule de mare tonaj si ciocniri violente cu politia.
Luni, Serbia si-a pus armata in stare de alerta maxima.
La randul sau, Kremlinul a negat afirmatiile kosovare potrivit carora Rusia ar fi influentat Serbia pentru a destabiliza Kosovo, afirmand ca Serbia apara drepturile etnicilor sarbi.
Un fost politist sarb din Kosovo, a carui arestare a declansat proteste violente din partea minoritatii sarbe din Kosovo, a fost eliberat din arest si plasat in arest la domiciliu dupa o cerere a procuraturii, a declarat pentru Reuters un purtator de cuvant al Tribunalului de baza din Pristina.
Dejan Pantic a fost arestat pe 10 decembrie pentru agresarea unui ofiter de politie in functie, moment din care sarbii din nordul Kosovo au facut schimb de focuri cu politia si au ridicat peste 10 baraje rutiere, cerand eliberarea sa.
Decizia instantei a provocat furia oficialilor guvernamentali din Kosovo, inclusiv a premierului Albin Kurti si a ministrului justitiei Albulena Haxhiu.
„Nu stiu cum sa o inteleg si cum este posibil ca cineva care este acuzat de o infractiune atat de grava legata de terorism sa ajunga in arest la domiciliu”, a declarat Haxhiu.
„Sunt foarte curioasa sa vad cine este procurorul care face aceasta cerere, cine este judecatorul de procedura preliminara care o aproba”, a spus Kurti.
Pantic a fost unul dintre numerosii sarbi care au parasit politia si alte institutii dupa ce Pristina a anuntat ca va aplica o lege care le cere sarbilor sa renunte la placutele de inmatriculare auto emise de sarbi, care dateaza de dinainte de revolta de gherila din 1998-1999, care a dus la independenta Kosovo.
In urma eliberarii lui Pantic, presedintele sarb Aleksandar Vucic i-a indemnat pe etnicii sarbi din Kosovo sa inceteze protestele impotriva guvernului de la Pristina, asigurandu-i ca nu vor fi urmariti penal, a declarat miercuri un oficial sarb.
Petar Petkovic, seful biroului guvernului sarb pentru Kosovo, a declarat ca Vucic si sarbii din nordul Kosovo se vor intalni in cursul zilei de miercuri si vor anunta daca baricadele vor fi inlaturate.
Sarbii din nordul Kosovo, despre care considera ca face inca parte din Serbia, se opun oricarei miscari pe care o considera antisarba.
Doua puncte de trecere a frontierei dintre Serbia si Kosovo au fost inchise pe 10 decembrie, iar un al treilea, cel mai important pentru transportul rutier de marfuri, Merdare, a fost inchis traficului miercuri, ceea ce a impiedicat calatorii kosovari care lucreaza in alte parti ale Europei sa se intoarca acasa de sarbatori.
Ministrul kosovar de interne Xhelal Svecla a declarat marti ca Serbia urmareste destabilizarea Kosovo. Serbia spune ca vrea doar sa isi protejeze minoritatea de acolo.
Aproximativ 50.000 de sarbi care traiesc in nordul Kosovo refuza sa recunoasca guvernul de la Pristina sau statutul Kosovo ca tara separata. Acestia au sprijinul multor sarbi din Serbia si al guvernului acesteia.
Kosovo, cu majoritate albaneza, si-a declarat independenta cu sprijinul Occidentului, in urma unui razboi din 1998-1999, in care NATO a intervenit pentru a proteja cetatenii de etnie albaneza.