Valul fara precedent de expulzari ale diplomatilor rusi din capitalele europene, aproape 400 la numar, nu este doar o decizie simbolica si reversibila ca raspuns la crimele de razboi de care Rusia este acuzata in Ucraina, scrie The Guardian. Masurile fac parte dintr-o lupta de lunga durata a Europei pentru o mai buna gestionare a liniei de separatie intre spionaj si diplomatie.
Statele occidentale au fost criticate in ultimul timp pentru ca au ales sa ignore renasterea activitatilor clandestine ale Rusiei din cauza ca se concentrau in mod excesiv pe terorismul intern ori se bazau prea mult pe interceptari.
Fostul sef al serviciilor de informatii britanice MI6 a spus anul trecut ca Occidentul ar intercepta doar 10% din spionajul rusesc.
Numarul mare al diplomatilor acuzati ca spioneaza pentru Rusia, care au fost expulzati in ceea ce fostul diplomat francez Francois Heisbourg a descris ca fiind cel mai mare exod de acest gen din istoria spionajului, ridica multe intrebari despre reticenta natiunilor occidentale de a adresa problema atator „diplomati” rusi care lucrau in Europa.
Pana vineri, dintre toate statele membre UE, doar Malta, Cipru si Ungaria nu expulzasera niciun diplomat rus.

Oficialii ambasadelor Rusiei in Europa: diplomati sau spioni
Heisbourg a insistat ca exista o diferenta clara intre un diplomat adevarat si un spion, iar persoanele care au fost expulzate din Europa nu au fost alese la intamplare, ci pe baza dovezilor care arata ca rusii au incalcat Conventia de la Viena in care au fost adoptate normele diplomatiei legitime.
In afara de spionaj, Rusia a incalcat normele in privinta dezinformarii de pe retelele sociale. „Daca stai pe Twitter si trimiti mesaje prin care insulti guvernul tarii gazda, daca urmezi diplomatia agresiva a Chinei, asta este definitia a ceea ce te poate face persona non grata”, a explicat Heisbourg.
Este o arta in spatele expulzarilor, a specificat Heisbourg. „Evident ca este mai usor sa monitorizezi spionul pe care il cunosti decat pe cel pe care nu il cunosti. Odata ce stii ca exista, ei devin [instrumente] utile de contraspionaj. Daca nu stii cine sunt, atunci ai o problema.”
In timpul asa-numitei afaceri Farewell din anii '80, dezertorul kaghebist Vladimir Vetrov a oferit 4.000 de documente secrete serviciilor de informatii din Franta, prin care a expus operatiunile Rusiei prin care fura tehnologie din occident. Vetrov a pus la dispozitia francezilor o lista cu 250 de ofiteri KGB care lucrau in diverse ambasade din intreaga lume.
Doar dupa ce Rusia l-a arestat pe Vetrov la Moscova, Franta a expulzat 40 de diplomati, doi jurnalisti si cinci functionari comerciali. Heisbourg a jucat un rol in gestionarea cazului si si-a amintit: „Chiar si atunci, a fost util sa pastram niste nume secrete, asa ca am facut o lista principala si una secundara pentru a avea o rezerva in cazul in care rusii aveau de gand sa ia masuri asemanatoare. Le-am aratat rusilor ca daca se vor razbuna, ii vom lovi din nou si mult mai rau.”
Chiar din anii '80, Heisbourg a spus ca stia ca numarul de spioni care lucrau in cadrul misiunilor diplomatice ale rusilor era mult mai mare decat in cazul celor mai multe state.
Valul de expulzari si cateva cazuri care fac nota discordanta
Aceasta informatie ridica alte intrebari, ca de exemplu, de ce 290 de diplomati rusi vor continua sa lucreze in Austria, tara neutra, chiar si dupa ce Ministerul de Externe a expulzat patru diplomati dupa mai multe zile de ezitare.
In comparatie, Austria are doar 30 de diplomati la Moscova. Este adevarat totusi ca tarile mai mari au ambasade mai mari, un exemplu foarte bun fiind ambasada SUA de la Bagdad care in 2012 avea 16.000 de angajati si contractori, potrivit The New York Times, iar unii dintre diplomatii rusi de la Viena sunt atasati institutiilor ONU care isi au sediul in Austria.
Cu toate acestea, diferenta de interes pe care cele doua tari il prezinta una fata de cealalta este, in cel mai bun caz, surprinzatoare.

La randul ei, Polonia ar putea sa se intrebe de ce a oferit statut diplomatic unui numar atat de mare de rusi, dupa ce pe 23 martie au expulzat 45 de diplomati.
Purtatorul de cuvant al ministrului pentru coodonarea serviciilor speciale, Stanislav Zarin, a justificat expulzarea spunand ca „neutralizam reteaua serviciilor speciale rusesti din tara noastra”, adaugand ca jumatate dintre diplomatii expulzati erau angajati directi ai serviciilor secrete din Rusia si jumatate din ei erau implicati in operatiuni ostile de influentare.
Polonia considera expulzarile si o masura de prevenire. Riscul de spionaj s-a marit odata cu influxul brusc de ucraineni care s-au fugit din calea razboiului in tara vecina, care a devenit acum un teritoriu fertil pentru operatiunile rusesti de diversiune, de recrutare si de spionaj. Moscova intentioneaza sa „creeze ostilitate in Polonia la adresa refugiatilor ucraineni care fug de Rusia”, potrivit lui Zarin.
Alte doua tari care fac eforturi sa aprovizioneze Ucraina cu arme, Slovacia si Cehia, au fost si ele pe frontul spionajului Moscovei.
Persoane care spioneaza pentru Moscova si explozii misterioase in inima Europei
Bratislava a deportat la finalul lunii martie 35 de diplomati rusi. Cu doua saptamani inainte, autoritatile slovace au retinut patru persoane suspectate ca au spionat pentru Moscova si a expulzat alti trei diplomati rusi.
Rusia i-a platit pe suspecti cu „zeci de mii de euro” pentru informatii sensibile sau secrete. Calitatea informatiilor este disputata, dar unul dintre cei doi barbati invinuiti era prorector si seful departamentului de securitate si aparare al Academiei Fortelor Armate din orasul Liptovski Mikulas.
Intr-un videoclip filmat de serviciile de informatii din Slovacia, un spion GRU vorbea cu un potential informator slovac si ii spunea ca „Moscova a decis ca tu vei 'vana' doua tipuri de oameni: cei care iubesc Rusia si ar vrea sa coopereze, vor bani si au informatii confidentiale. Al doilea grup sunt cunostintele tale care s-ar putea gandi sa lucreze pentru Rusia. Am nevoie de informatii politice si comunicatii intre state din NATO si UE.”

Cehii au si alte motive pentru a se indoi de intentiile diplomatilor rusi. In 2014, o explozie misterioasa, dar masiva a avut loc intr-un depozit de munitii dintr-o zona izolata din Cehia, la granita cu Slovacia, care a provocat moartea a doua persoane.
La acea vreme, Ucraina cauta sa isi procure arme pentru a lupta in Donbas impotriva separatistilor sustinuti de Rusia. Nu este clar daca explozia a fost un act de sabotaj sau un caz de incompetenta.
Mai tarziu, investigatia politiei britanice si a celor de la Bellingcat au facut publica indentitatea a doua persoane suspectate ca ar fi agenti GRU. Cei doi erau Ruslan Bosirov (nume real: Anatoli Cepiga) si Alexander Petrov (Alexander Miskin).
Armamentul care a fost tinta exploziei apartinea unui dealer de arme din Bulgaria care a fost otravit intr-un restaurant in aprilie 2015, la doar cateva luni de la explozia din Cehia.
Actiunile secrete ale ofiterilor GRU in Europa
Un alt ofiter GRU, Denis Sergheev, era si el in Bulgaria cand a avut loc otravirea bulgarului; tot Sergheev era in Marea Britanie in perioada in care a avut loc otravirea lui Serghei si Iulia Skripal in Salisbury.
Nicinua dintre actiunile acestea, potrivit cehilor, nu ar fi avut loc fara stiinta Moscovei. Anul trecut in aprilie prim-ministrul ceh de la acea vreme, Andrej Babis, a expulzat 18 diplomati rusi, spunand ca Unitatea 29155 a GRU este responsabila pentru distrugerea armelor.
Rusia s-a razbunat si a expulzat 20 de cehi, care la randul lor ridicat numarul diplomatilor rusi care au trebuit sa se intoarca acasa la 60, asa incat oficialii misiunilor diplomatice ale celor doua tari sa fie egal.
Doar Ronald Reagan a expulzat mai multi diplomati rusi dintrodata, iar asta se intampla in 1986 cand Occidentul si Uniunea Sovietica erau in plin razboi rece.
Crimele din Bucha si expulzari in masa ale diplomatilor rusi
Cand crimele din Bucha au iesit la lumina, imediat dupa ce rusii s-au retras din nordul Ucrainei, Germania a expulzat 40 de diplomati rusi, Franta 35, Spania 25, Slovenia 33 si Italia, care daduse deja afara doi diplomati in 2021, a mai trimis acasa 30.
Din motive necunoscute, Franta a extins lista diplomatilor rusi expulzati cu inca 6 persoane. Lituania a decis sa il expulzeze chiar pe ambasadorul rus Alexei Isakov. Drept „cadou de adio”, un grup de protestatari a colorat lacul din fata ambasadei Rusiei in culoarea rosie.

Olanda si Belgia au luat masuri similare chiar inainte de a aparea stirile din Bucha, iar Luxemburgul a expulzat si el un diplomat rus, dar avand in vedere ca in total erau doar 3 diplomati rusi in tara, masura a fost mai mult decat simbolica.
In multe cazuri, diplomatii expulzati nu erau acuzati de spionaj atat de mult cat erau acuzati de raspandirea dezinformarii si a discordiei. Germania si-a motivat decizia de a expulza 40 de rusi de la ambasada pentru ca „lucrau impotriva libertatii noastre, a coeziunii societatii, zi de zi”.
„Cazurile curioase” ale Austriei si Suediei
Au fost si cateva cazuri curioase. Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a spus la inceputul saptamani trecute ca se opune expulzarii si a insistat pe faptul ca Austria are nevoie de „ochii si urechile sale”. Pana joi, cancelarul austriac a schimbat macazul si a expulzat patru din cei aproape 300 de diplomati rusi care lucreaza in tara.
In Suedia, serviciile de securitate au informat anul trecut Ministerul de Externe ca unul din trei oficiali rusi de la ambasada din Suedia sunt spioni, adica 11 sau 12 din cei 35. In ciuda acestor informatii, doar trei au fost expulzati.
Ministerele de Externe sunt reticente sa expulzeze diplomati daca dovezile nu sunt clare. Diplomatii au mare incredere in profesia lor si vad ca foarte important contactul direct intre oficiali pentru ca informatia sa fie transmisa cat mai corect catre tara pe care o reprezinta, ceea ce reduce si riscul aparitiei unor neintelegeri, scrie The Guardian.
In privinta Rusiei, insa, aceasta viziune idealizata a diplomatiei devine tot mai rara. Pana si in Islanda cea neutra, opinia despre cei 31 de diplomati rusi care lucreaza in tara s-a schimbat.
„Spionii nu activeaza intotdeauna in tara in care sunt trimisi oficial. Candva, ei lucrau intr-o baza din Chamonix, de exemplu, si exista riscul clar ca Irlanda sa devina sediul spionajului pentru operatiunile din Europa”, a explicat Keri Giles, consultant la Chatham House.
Separarea Occidentului de Rusia - o masura reversibila sau noua norma
Cand NATO a expulzat opt diplomati rusi care erau atasati sediului de la Bruxelles al aliantei, in octombrie 2021, Rusia nu s-a limitat la a adopta masuri asemanatoare, ci a renuntat cu totul la misiune si a inchis biroul de informatii al NATO din Moscova.
Acum, cu fiecare zi care trece, instrainarea dintre Occident si Moscova pare tot mai profunda. Cerintele pentru obtinerea vizei au devenit tot mai dure. Peste 600 de companii occidentale au anuntat ca isi reduc sau incheie activitatea in Rusia mai mult decat o impun sanctiunile internationale, potrivit Yale Management.
Presa independenta dispare si site-urile de VPN sunt blocate, ceea ce va impinge Rusia tot mai departe de Occident. Germania s-ar putea sa elimine de tot dependenta sa de energia ruseasca odata pentru totdeauna, rupand astfel o intreaga retea de afaceri, institutii si legaturi culturale care s-au dezvoltat din anii '70.
Putini mai cred ca acest proces de separare va mai putea fi inversat zeci de ani de acum incolo.


