The Guardian: Occidentul a obosit si risca sa condamne Ucraina la „sufocare lenta”

Anxietatea asociata cu razboiul pornit de armata rusa in Ucraina este impartasita si de presedintele ucrainean. Intr-un discurs adresat in aceasta saptamana profesionistilor din marketing de la Cannes, Volodimir Zelenski i-a rugat sa-si foloseasca ingeniozitatea creativa pentru a mentine lumea concentrata asupra razboiului din tara sa si asupra rezistentei ucrainenilor. 

„Sfarsitul acestui razboi si circumstantele lui depind de cat de mult se implica lumea. Si, de aceea, am nevoie de aliati. Avem nevoie de oameni ca voi. Cred ca puterea creativitatii umane este mai mare decat puterea unui stat nuclear care este blocat in trecut. Nu lasati lumea sa treaca la altceva”, a transmis Volodimir Zelenski, conform agentiei Ukrinform. 

Asadar, succesiunea summiturilor din aceste zile, de la Consiliul European si intalnirea G7 din aceasta saptamana si pana la reuniunea NATO de saptamana viitoare, vin intr-un moment crucial, nu doar pe campul de lupta, al razboiului ce a depasit deja patru luni.

Jurnalistul Patrick Wintour de la The Guardian spune ca in aceasta perioada se cauta mentinerea sprijinului intern, deteriorarea economiei ruse si constituirea de aliante geostrategice. Dar toate aceste lucruri trebuie realizate intr-un context complicat. Inflatia din zona euro a crescut luna trecuta cu peste 8%. In SUA, un galon de benzina a crescut la aproape 5 de dolari.  Vladimir Putin opreste aprovizionarea Europei cu gaze si aprovizionarea Africii Subsahariene cu cereale.

De la inceputul invaziei ruse, asistenta militara a SUA pentru Ucraina a crescut constant, iar pana joi era estimata la 5,6 miliarde. Insa joi dupa-amiaza, John Kirby, care coordoneaza comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, a anuntat ca Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari. Aceasta duce la „aproximativ 6,1 miliarde” de dolari suma totala a ajutorului militar oferit de Washington Kievului de la invadarea tarii de catre Rusia si la 6,8 miliarde de dolari de cand Joe Biden este presedinte.

Totusi, se estimeaza ca Ucraina are nevoie de o asistenta financiara in valoare de 5 pana 7 miliarde de dolari lunar pentru a compensa pierderile economice cauzate de razboi si pentru a rezista in fata agresiunii ruse, dupa cum declara la sfarsitul lunii aprilie presedintele Volodimir Zelenski.

Caldura politica creste in Vest

Liderii occidentali simt deja caldura politica. Partidul presedintelui SUA, Joe Biden, risca sa piarda alegerile intermediare (de mijloc de mandat)  din noiembrie, iar Donald Trump este acum favoritul caselor de pariuri pentru a castiga cursa prezidentiala pentru Casa Alba in 2024. 

Presedintele francez, Emmanuel Macron, pare paralizat dupa ce si-a pierdut majoritatea parlamentara si a vazut cum electoratul francez acorda aproape 90 de locuri in Adunarea Nationala de la Paris partidului lui Marine Le Pen, o apropiata a lui Vladimir Putin.

In Germania, cancelarul Olaf Scholz a pierdut deja alegerile in doua landuri si se straduieste sa convinga ca noua abordare a securitatii tarii reprezinta o schimbare a mentalitatii germane.

La jumatatea lunii trecute, social-democratii (SPD) lui Olaf Scholz au inregistrat cel mai slab rezultat electoral din istorie in Nord-Westfalia, cel mai populat land german si candva un bastion al SPD. Votul puternic pentru partidul de opozitie, CDU (partidul lui Merkel), a venit la o saptamana dupa ce SPD a pierdut alte alegeri regionale, in landul nordic Schleswig-Holstein.

In Italia, premierul Mario Draghi, una dintre cele mai stabile voci europene cu privire la Ucraina, este supus presiunii din cauza vanzarilor de arme catre Kiev si l-a vazut pe ministrul sau de externe, Luigi di Maio, demisionand din formatiunea Miscarea 5 Stele pentru a infiinta un nou partid: Insieme per il Futuro (Impreuna pentru Viitor).

Cautarea apropiatilor lui di Maio pentru infiintarea unei noi echipe parlamentare s-a intensificat considerabil intre zilele de luni si marti, noteaza Reuters.

Pe de alta parte, prim-ministrul britanic, Boris Johnson, a supravietuit unui vot de incredere in cadrul partidului conservator, dar acum pare sa vada liniile de demarcatie interne populiste, nu Ucraina, drept calea sa spre salvarea politica.

In Spania, tara care gazduieste summitul NATO de saptamana viitoare, guvernul condus de socialisti tocmai s-a vazut invins de conservatori in alegerile regionale din provincia autonoma Andaluzia, candva un bastion al socialismului spaniol, dar si unde locuiesc 20% dintre alegatorii spanioli.

Coalitia de guvernare al Bulgariei, care era in functie de doar sase luni, a picat miercuri prin motiune de cenzura, situatie care ar putea conduce la revenirea la putere a unor formatiuni apropiate de Kremlin. 

Nu toate aceste crize pot fi atribuite direct ca efecte ale razboiului din Ucraina sau ca urmare a simpatiilor unora dintre alegatori pentru Putin, dar problemele economice in crestere generate de razboiul inceput de rusi pe 24 februarie nu le consolideaza deloc popularitatea actualilor lideri din Vest. Vechea zicala „politica externa nu este importanta pana cand brusc devine foarte importanta” nu a fost niciodata mai adevarata.

Un grup de tari condus de Marea Britanie si Polonia cer ca summiturile din aceasta perioada sa fie un consiliu de razboi cinstit, care sa nu se limiteze la discutii despre viitoarele concepte abstracte de aparare strategica, fonduri globale de investitii sau democratie. 

Daca ucrainenii pierd pana la 200 de vieti pe zi, dupa cum a recunoscut Kievul, trebuie sa existe o regandire strategica, altfel unele dintre tendintele mari – in razboiul informational global, pe campul de lupta si in economia mondiala – se vor mentine, ceea ce nu face decat sa-l favorizeze pe Putin.

Boris Johnson a facut aluzie la frustrarea sa cand i-a spus premierului grec, Kyriakos Mitsotakis, ca „comunitatea internationala trebuie sa schimbe busola in ceea ce priveste Ucraina”. Nemultumirea specifica a premierului britanic este numarul navelor detinute de eleni care transporta petrolul rusesc pe mare.

Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernamant al Poloniei, a dat si el un avertisment, spunand ca „livrarea de arme grele, la acest moment, nu peste cateva luni, poate decide soarta razboiului”. 

„Daca armele nu au fost livrate, evenimentele pot lua o intorsatura foarte periculoasa. Daca fortele ruse au lansat un atac asupra orasului Harkov si sparg linia frontului in regiunea estica Donbas, va exista o escaladare si o infrangere mare si teribila pentru Vest”, a notat Jaroslaw Kaczynski. 

Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, a declarat pentru The Guardian ca „incepe sa se simta oboseala razboiului. „Nu trebuie sa cadem in capcana. Pozitia Ucrainei se deterioreaza, iar Rusia este mai agresiva ca niciodata, pentru ca vrea sa arate victoriile publicului intern, asa ca devine din ce in ce mai dificil”, a spus lidera guvernului de la Tallinn.

Kaja Kallas doreste angajamente foarte clare legate de al saptea pachet de sanctiuni al UE si cu privire la noua pozitie de aparare a NATO. Dar ea este si primul lider occidental care spune ca cea mai mare cerinta a Ucrainei este artileria cu raza mai lunga de actiune si armamentul mai greu.

Rezistenta pe campul de lupta

Gustav Gressel, expert in securitate in cadrul Consiliului European pentru Relatii Externe din Berlin, a declarat ca propria industrie de aparare a Ucrainei a fost distrusa, iar stocurile sale de armament vechi au fost epuizate, ceea ce face ca armata Kievului sa fie acum dependenta de sustinerea Occidentului. 

Gressel a mai spus ca deficitul de vehicule de artilerie se va transforma intr-un deficit de tancuri in doua sau trei luni, pe baza ratei actuale de uzura si a pierderii liniei de productie a Ucrainei la Harkov. Aprovizionarea tancurilor necesita timp de pregatire mai lung in ceea ce priveste logistica si pregatirea, mai degraba decat in obtinerea de munitie.

„Daca discutam mereu despre criza, odata ce aceasta apare si incepem programul de livrare numai odata ce situatia din Ucraina este urgenta, vom oferi intotdeauna rusilor avantaj in razboi, iar ei il vor folosi”, a explicat Gressel. 

Pe langa deficitul de tancuri se afla si lipsa de aparare antiaeriana. Rachetele portabile ale Ucrainei au fost produse in Rusia. „Intr-un razboi in care fortele aeriene ruse efectueaza intre 250 si 300 de lovituri pe zi, Ucraina dispune de 50 de rachete”, a spus Gressel. 

Pe langa toate acestea, administratia Biden urmareste cu atentie modul in care Ucraina isi foloseste noile lansatoare puternice Himars. Kievul a promis anterior ca nu va viza teritoriul rusesc, pentru ca nu doreste ca razboiul sa se raspandeasca.

Razboiul economic

Al doilea teatru de razboi a fost economia. Regula UE a fost ca in cele sase pachete de sanctiuni asupra Moscovei sa nu fie implementat nimic care sa raneasca Occidentul mai mult decat ar rani Rusia. 

Putin a sustinut in discursul sau recent de la Sankt Petersburg ca blitzkrieg-ul sanctiunilor nu a functionat, indicand recuperarea rublei la nivelurile de dinaintea invaziei. Avertismentul Germaniei despre o contagiune in stilul Lehman Brothers pe pietele energetice l-a incurajat pe Putin.

Janis Kluge, de la Institutul German pentru Afaceri Internationale, a declarat ca „Rusia este aproape de punctul sau favorabil in comertul cu gaze cu UE. 

„Volumele sunt mici, punand presiune asupra UE, dar preturile sunt atat de mari incat veniturile vor fi in continuare mai mult decat suficiente, mai mari decat in ​​multi ani anteriori. In esenta, reducerea ofertei, menita sa reduca stocurile Europei in timpul iernii, nu afecteaza profiturile Gazprom”, spune Kluge. 

Asta nu inseamna ca sanctiunile sunt ineficiente. Saptamana trecuta, seful celei mai mari banci ruse, Sberbank, a declarat ca economia Rusiei ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reveni la nivelurile de dinainte de invazie.

Jumatate din importurile si exporturile tarii au fost afectate de sanctiuni. Inflatia este la 17% si este in crestere, in timp ce productia nationala este de asteptat sa scada la 30% in acest an fata de anul trecut. Dar nu exista nicio garantie ca sanctiunile vor aduce ingenunchea Moscova. 

Razboiul de influenta

Al treilea teatru de razboi este razboiul de influenta, unde Vestul nu se descurca foarte bine, mai spun jurnalistii de la The Guardian. 

Exista o constientizare din ce in ce mai mare ca naratiunea Occidentului conform careia Putin lupta intr-un razboi colonial si este responsabil pentru efectele sale intampina indiferenta si chiar rezistenta in sudul global.

Intrucat peste 40% din graul consumat in Africa provine de obicei din Rusia si Ucraina, unul dintre organizatorii cheie ai summit-ului G7 din Germania, Wolfgang Schmidt, a spus ca este vital ca Moscova si Beijingul sa fie impiedicate sa dea vina pe sanctiunile occidentale pentru penurie. Germania a invitat la summitul G7 care incepe Duminica lideri din Indonezia, India, Africa de Sud, Argentina si Senegal, partial, pentru a impiedica capacitatea Rusiei si Chinei de a-si indeplini obiectivul.

„Daca vorbiti cu lideri din afara Europei si NATO in acest moment, veti realiza ca perceptia lor asupra razboiului este complet diferita de a noastra, spune Wolfgang Schmidt.

Ei ar putea spune: „Da, nu credem ca este in regula cu o tara sa invadeze o alta tara. Dar apoi vine marele [dar]: <<Sanctiunile voastre sunt cele care cresc preturile la alimente, preturile la energie si au un efect devastator asupra populatiei noastre>>”, a mai adaugat ministrul federal pentru Afaceri Speciale din Germania.

De asemenea, Ann Linde, ministrul suedez de externe, a declarat ca, in timpul intalnirilor sale cu ministrii asiatici si africani, a dat peste ideea ca „Occidentul a fost mai angajat in Ucraina decat in ​​razboaiele din sud”.

Omologul sau austriac, Alexander Schallenberg, a declarat ca in calatoriile sale recente in India si Orientul Mijlociu a descoperit ca, desi UE ar fi putut castiga razboiul informational asupra Ucrainei in Europa, „o naratiune foarte diferita” exista deja in alte parti ale lumii. 

„In afara Europei noi suntem vinovatii. Noi suntem motivul pentru care petrolul, semintele, cerealele si energia nu sunt pe piata sau supraevaluate”, a adaugat seful diplomatiei de la Viena.

„Acesta este un razboi in Europa. Dar este un altfel de razboi european, pentru ca undele de soc pot fi simtite peste tot. Este primul razboi de la Al Doilea Razboi Mondial incoace, in care poti simti efectele la nivel global”, a mai punctat Alexander Schallenberg.