Revista Foreign Policy a relatat, citand oficiali anonimi americani si europeni, ca Turcia a inceput sa livreze munitii de artilerie cu dispersie catre Ucraina la sfarsitul anului trecut. Potrivit publicatiei, anterior, Kievul a incercat fara succes sa obtina astfel de livrari din partea Statelor Unite, scrie g4media.ro.
Dupa cum se precizeaza in postare, Turcia trimite Ucrainei asa-numitele munitii conventionale avansate cu dubla utilizare (dual-purpose improved conventional munition, DPICM), care au fost produse in aceasta tara in timpul Razboiului Rece in cadrul unui acord cu Statele Unite. Aceste proiectile sunt concepute pentru a distruge tancuri, iar atunci cand sunt lansate, fiecare dintre ele se sparge in 88 de munitii mai mici.
Armele cu munitie cu dispersie sunt interzise de o conventie internationala adoptata in 2010, dar Ucraina, Turcia, Statele Unite si Rusia nu au aderat la aceasta.
Principalul pericol al munitiilor cu dispersie consta in faptul ca astfel de proiectile sau rachete transporta multe dispozitive explozive independente mai mici care afecteaza zone mari. In acelasi timp, un anumit numar de astfel de incarcaturi nu explodeaza si, timp de mai multi ani, ele pot reprezenta un pericol pentru populatia civila.
Legile americane interzic exportul de DPICM tocmai din cauza proportiei mari de munitie care nu explodeaza imediat, explica Foreign Policy.
Potrivit autorilor publicatiei, autoritatile turce au incercat sa ascunda furnizarea de astfel de obuze catre Ucraina timp de mai multe luni. Jurnalistii relateaza ca expedierea munitiilor a inceput in noiembrie, dar nu este inca clar daca acestea sunt deja folosite pe campul de lupta.
„Dupa ce SUA au refuzat [Ucrainei] furnizarea de munitii cu dispersie, Turcia a devenit singurul loc de unde le puteau obtine”, citeaza revista una dintre sursele sale. „Acest lucru arata ca Turcia, desi incearca sa multumeasca Rusia in anumite privinte, ofera Ucrainei un sprijin militar foarte important.”
Ambasada Turciei la Washington si Ministerul ucrainean al Apararii nu au raspuns la solicitarile Foreign Policy de a face comentarii cu privire la transporturile de munitii cu dispersie.
Potrivit revistei, Turcia a produs atat munitii cu dispersie de 155 de milimetri (acestea sunt folosite in multe sisteme ale tarilor NATO), cat si de 122 de milimetri – acestea sunt mai familiare armelor sovietice, rusesti si ucrainene.
Autorii publicatiei scriu ca Ucraina are nevoie de incarcaturi cu dispersie, printre altele, pentru a sparge barierele rusesti in spatiile deschise din Donbas. In plus, astfel de proiectile pot compensa, intr-o anumita masura, lipsa munitiei conventionale in conditii de lupta intensa.
Foreign Policy il citeaza pe Dan Rice, consilier al armatei ucrainene si sef al Thayer Leadership, care a declarat ca „pentru fiecare patru [proiectile de artilerie], cineva moare”. „Cred ca DPICM poate probabil sa imbunatateasca aceste cifre de 20 de ori. Astfel, pentru fiecare salva vor fi 10 rusi morti”, a spus Rice.
Cu toate acestea, publicatia citeaza, de asemenea, opinia reprezentantilor armatei americane, care, pe baza experientei lor in timpul invaziei Irakului din 2003, au descris munitia DPICM ca fiind extrem de nesigura in luptele de strada.
Un purtator de cuvant al organizatiei pentru drepturile omului Human Rights Watch a declarat pentru publicatie ca acestea sunt „notorii pentru lipsa de fiabilitate si inexactitatea lor”.
Potrivit jurnalistilor americani si organizatiilor pentru drepturile omului, armata rusa a folosit in mod repetat munitii cu dispersie in atacul sau asupra Ucrainei, ceea ce a dus la pierderi semnificative, inclusiv in randul populatiei civile.


