Procurorii care investigheaza cazuri de crime de razboi din Ucraina analizeaza acuzatiile de deportare fortata a copiilor in Rusia si incearca sa argmenteze o acuzatie de genocid, a declarat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, scrie Reuters.
Dreptul international califica deportarea fortata in masa a persoanelor in timpul unui conflict drept crima de razboi. "Transferul cu forta a copiilor" in special se califica drept genocid, cea mai grava dintre crimele de razboi, in conformitate cu Conventia din 1948 privind genocidul, care a stabilit ca este ilegala intentia de a distruge – in totalitate sau in parte – un grup national, etnic, rasial sau religios.
Procurorul general ucrainean Irina Venediktova, care coordoneaza mai multe anchete privind crimele de razboi in Ucraina, a declarat ca exista "peste 20 de cazuri de transfer fortat de oameni" in Rusia din diferite regiuni din Ucraina de la inceputul invaziei pe 24 februarie.
"Inca din primele zile ale razboiului, am inceput acest caz referitor la genocid", a declarat Venediktova pentru Reuters.
Ea a spus ca, pe fondul haosului si distrugerilor provocate de atacul Moscovei, anchetatorii incerca sa asigure dovezile necesare pentru conformarea cazurilor de deportare cu definitia legala a genocidului.
"De aceea, acest transfer fortat al copiilor este foarte important pentru noi", a subliniat ea.
Venediktova nu a dat un numar al victimelor duse fortat, dar, avocatul ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a declarat la mijlocul lunii mai ca in Rusia au fost dusi peste 210.000 de copii in timpul conflictului.
Kremlinul nu a comentat aceste cifre. Agentia de presa rusa TASS a transmis, citand un oficial al fortelor de ordine, ca "peste 1,55 milioane de oameni care au sosit din Ucraina si Donbas au trecut granita cu Rusia. Printre ei, peste 254.000 de copii".
Conventia privind genocidul enumera actiunile care sunt considerate infractiuni intentionate de genocid: uciderea membrilor unui grup, cauzarea de vatamari corporale sau psihice grave, impunerea unor conditii de viata menite sa distruga grupul si transferarea fortata a copiilor.
Procurorul general ucrainean a mai precizat ca investigatiile pentru construirea unui caz de genocid – care acopera deportarea fortata a copiilor si alte acte – vizeaza zone din nordul Ucrainei pana la Nikoalev si Herson, in sudul tarii. Cu toate acestea, adunarea dovezilor este complicata de razboi, a mentionat ea.
"Pana in prezent, nu avem acces la teritoriu. Nu avem acces la oameni pe care sa ii putem chestiona, pe care ii putem intervieva. Asteptam pana cand acest teritoriu va fi eliberat", a afirmat oficialul ucrainean.
In afara de genocid, alte presupuse crime de razboi sunt examinate in regiunile Kiev, Harkov, Liov, Sumi si Jitomir, a anuntat Procuratura Generala. Oficialii din Ucraina au declarat ca investigheaza atacurile deliberate care au vizat civilii si infrastructura civila, violurile, tortura si crimele extrajudiciare comise de catre fortele ruse.
Venediktova a spus ca Ucraina a identificat peste 600 de suspecti de crime de razboi rusi si a inceput deja urmariri penale impotriva a aproximativ 80 dintre acestia, dintre care un numar redus sunt detinuti ca prizonieri de razboi. Ea nu a specificat daca vreunul dintre ei a fost vizat pentru deportari fortate.
Rusia a negat ferm ca fortele sale au comis crime de razboi in Ucraina si a acuzat, la randul sau, trupele ucrainene de atrocitati, inclusiv de maltratarea prizonierilor de razboi. Kievul a spus ca acuzatiile de abuz vor fi investigate.
In fata instantelor internationale, pana acum au fost dovedite fapte de genocid doar pentru trei conflicte - Bosnia, Rwanda si Cambodgia
Cu toate acestea, unii juristi au spus ca exista tot mai multe dovezi pentru a sustine un caz de genocid in Ucraina impotriva rusilor, inclusiv atrocitatile care poate sustine intentia de genocid.
Un raport emis in aceasta saptamana de Institutul pentru Strategie si Politica din Washington si Centrul Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului din Montreal, care a citat mai mult de 30 de juristi, arata ca transferul fortat pe scara larga a copiilor in Rusia sau in zonele controlate de rusi ar putea sustine un caz de genocid.
"Ar trebui sa se concentreze absolut pe transferul fortat al copiilor. Este cea mai puternica dovada in aceasta situatie speciala", a declarat pentru Reuters Melanie O'Brien, profesor asociat la Universitatea din Australia de Vest si presedinte al asociatiei internationale privind cercetarea faptelor de genocid.
Un purtator de cuvant al UNICEF a declarat ca nu a avut acces in zona din apropierea granitei cu Rusia si nu a putut verifica niciun raport de deportare fortata a copiilor din Ucraina.
Venediktova a spus ca ancheta de genocid a Ucrainei se va baza pe ajutorul expertilor internationali in crime de razboi care vor fi recrutati pentru a forma echipe judiciare mobile care sa adune probe. Ea a subliniat ca cei care se vor face vinovati de aceste fapte ar trebui sa fie judecati la Curtea Penala Internationala (CPI).
Oficialii ucraineni au comunicat ca instantele vor lucra la capacitate maxima pentru a analiza sute de posibile cazuri de crime de razboi.
Venediktova a vorbit cu procurorul sef al CPI Karim Khan. "Suntem constienti de acuzatiile si rapoartele de deportari, inclusiv de copii si ne vom asigura, pe cat posibil, sa adunam dovezi care pot fi evaluate sau judecate in timp util", a declarat Khan pentru Reuters luna trecuta.