Ucraina si aliatii sai au denuntat joi la ONU „o lista interminabila” de abuzuri comise de Rusia de la inceputul invaziei declansate pe 24 februarie, in cursul unei sesiuni extraordinare a Consiliului pentru drepturile omului (UNHCR), pe care Moscova a boicotat-o.
La finalul reuniunii, solicitata de Kiev, cele 47 de state membre ale Consiliului urmeaza sa voteze un proiect de rezolutie care cere o „ancheta” a comisiei internationale a ONU pentru Ucraina cu privire la gravele incalcari ale omului, reprosate trupelor de ocupatie ruse in regiunile Kiev, Cernigov (Cernigau), Harkov si Sumi in intervalul dintre sfarsitul lunii februarie si martie 2022, „pentru ca cei responsabili sa fie trasi la raspundere”.
„Mii de persoane din tara mea si-au pierdut viata. Bombardamentele si tirurile ruse fac partea din viata noastra zilnica”, a declarat prim-adjunctul ministrului de externe al Ucrainei, Emina Djaparova, in deschiderea dezbaterilor, intr-o alocutiune prin videoconferinta, potrivit AFP, preluata de Agerpres.
„Torturile si disparitiile fortate, violentele sexuale si de gen, lista crimelor rusesti este interminabila”, a denuntat ea, agitand o foaie pe care un baietel violat in fata mamei sale a desenat un vartej de linii negre.
In cursul dezbaterilor, mai multi diplomati ai unor tari aliate Kievului, dar si ONU si-au exprimat oroarea si indignarea fata de suferintele indurate de ucraineni.
„Agresiunea rusa este insotita, in fiecare zi, de descoperiri din ce in ce mai macabre si greu de suportat”, a afirmat ambasadorul francez Jerome Bonnafont, in timp ce omologul sau britanic a denuntat o „campanie brutala” dusa de Moscova.
Inaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care acuzase deja armata rusa de actiuni „care pot fi clasificate drept crime de razboi” in Ucraina de la inceputul invaziei in 24 februarie, a indicat ca biroul sau continua sa verifice alegatiile de abuzuri.
„Amploarea executiilor ilegale, inclusiv indiciile de executii sumare in zonele situate la nord de Kiev este socanta”, a afirmat ea, precizand ca dispune pentru moment de informatii despre 300 de cazuri.
Bachelet a denuntat de asemenea „orori inimaginabile” suferite de locuitorii Mariupolului, oras-port la Marea Azov.
Rusia a renuntat la statutul de membru UNHCR
Proiectul de rezolutie ii cere sa faca o evaluare - in cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Consiliului (din 13 iunie pana in 8 iulie) - asupra situatiei umanitare si a drepturilor omului la Mariupol, care se afla de acum aproape in intregime sub controlul fortelor ruse.
Este prima reuniune consacrata deteriorarii situatiei drepturilor omului in Ucraina dupa ce Adunarea Generala a ONU a suspendat Rusia la inceputul lunii aprilie din cea mai inalta structura a organizatiei internationale in materie de drepturi ale omului.
Anticipand suspendarea, Rusia a renuntat de sine statator la statutul de membru al UNHCR, dar ea poate participa la lucrarile Consiliului in calitate de observator. Intre altele, Moscova ar fi putut joi sa faca uz de dreptul sau la replica, ca parte interesata. Dar Rusia a ales sa boicoteze reuniunea.
„Delegatia rusa nu va legitima prin prezenta sa acest nou show politic organizat sub forma unei sesiuni extraordinare”, a reactionat purtatoarea de cuvant a diplomatiei ruse, Maria Zaharova.
In finalul primei reuniuni din 4 martie, Kievul a facut ca UNHCR sa adopte, cu o majoritate covarsitoare, o rezolutie prin care sa decida crearea de urgenta a unei comisii internationale de ancheta independente.
Presedintele acesteia, Erik Mose - fost judecator la Curtea Suprema din Norvegia si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) si care a prezidat, de asemenea, Tribunalul Penal International pentru Rwanda (ICTR) - a indicat ca aceasta comisie si-a inceput activitatea, desi nu are inca un buget.
Mose a subliniat ca „numarul mare de entitati” care ancheteaza in prezent situatia din Ucraina ridica „probleme in materie de coordonare”, noteaza AFP.