Razboiul din Ucraina a intrat in a saptea luna si, spre surpriza multora, Ucraina tine piept Rusiei: blocheaza inaintarea armatei, desi ii este net superioara, si riposteaza. Ucraina aplica, de fapt, cu succes, o metoda de „razboi de rezistenta” dezvoltata de fortele speciale ale SUA, spun oficiali americani si europeni, citati de CNN.
Conceptul operational de rezistenta a fost dezvoltat in 2013, in urma razboiului Rusiei din Georgia, care avusese loc cu cativa ani inainte, in 2008. Dar valoarea acestei strategii a fost constientizata abia dupa invazia Rusiei in peninsula ucraineana Crimeea, in 2014.
Preluarea si anexarea Crimeei aproape fara varsare de sange a uimit Occidentul, asa ca s-a concentrat asupra construirii unui plan de aparare totala, care sa includa nu doar armata, ci si populatia civila. Invazia declansata in februarie de Putin impotriva Ucrainei a fost terenul de incercare. In fapt, „razboiul de rezistenta” ofera un plan natiunilor mai mici pentru a face fata unei agresiuni si pentru a se confrunta eficient cu un vecin mai mare care le invadeaza. Conceptul, cunoscut sub prescurtarea ROC (Resistance Operating Concept), abordeaza agresiunea armata intr-un mod inovator si neconventional. Astfel, nu doar armata ucraineana, ci si populatia civila sunt parte a unei rezistente concertate impotriva armatei ruse. „Se foloseste fiecare resursa si se folosesc, de asemenea, unele mijloace extrem de neconventionale prin care sa perturbe armata Federatiei Ruse”, explica generalul-locotenent in retragere Mark Schwartz, care a fost seful Comandamentului pentru Operatiuni Speciale din Europa.
Planificarea unei rezistente nationale ucrainene
In inferioritate numerica si depasita ca armament, Ucraina a ripostat totusi impotriva unei armate rusesti care a crezut ca in cateva saptamani, daca nu chiar zile, va strabate nestingherita tara in lung si-n lat.
Seria de atacuri si explozii recente asupra unor pozitii rusesti din Crimeea face parte din aceasta strategie a razboiului de rezistenta, arata Kevin Stringer, colonel in retragere, cel care a condus echipa care a dezvoltat acest concept. „Din moment ce nu o poti face in mod conventional, vei folosi forte pentru operatiuni speciale, iar acestea vor avea nevoie de sprijinul rezistentei - informatii, resurse, logistica - pentru a avea acces la aceste regiuni”, a explicat colonelul. Atacurile, aflate mult in spatele liniilor inamice, au fost dincolo de raza de actiune a armelor pe care SUA si alti aliati le-au trimis in Ucraina, iar videoclipurile cu exploziile nu par sa arate nicio racheta sau drona care sa se apropie.
Rusia a dat vina pe sabotaj sau pe explozii de munitie. La inceputul lunii aprilie, generalul Richard Clarke, comandantul Comandamentului pentru Operatiuni Speciale al SUA, a declarat in cadrul unei audieri in Comitetul pentru Servicii Armate al Senatului ca in ultimul an si jumatate SUA au ajutat la formarea unor companii de rezistenta in cadrul fortelor speciale ucrainene. Intrebat daca vede roadele acestei instructii in conflictul actual, Clarke a raspuns afirmativ, fara echivoc: „Da, vad”.
Rezistenta in Ucraina presupune inclusiv recurgerea la umor La inceputul conflictului, guvernul ucrainean a creat un site in care explica diferite modalitati de a opune rezistenta. Site-ul descrie, de pilda, optiuni nonviolente, inclusiv boicotarea evenimentelor publice, grevele muncitoresti si chiar recurgerea la umor si satira. Scopul general este de a perturba capacitatea autoritatilor proruse de a guverna, reamintind in acelasi timp populatiei de suveranitatea de drept a Ucrainei.
Doctrina rezistentei sugereaza insa si actiuni violente, inclusiv folosirea de cocktailuri Molotov, declansarea deliberata de incendii si introducerea de substante chimice in rezervoarele de benzina pentru a sabota vehiculele inamice. Strategia presupune, de asemenea, o ampla campanie de transmitere de mesaje care sa controleze narativele conflictului si sa impiedice patrunderea mesajelelor ocupantului, mentinand in acelasi timp populatia unita.
Videoclipurile cu lovituri ucrainene impotriva tancurilor rusesti, adesea insotite de o coloana sonora cu muzica rap sau heavy metal, au devenit virale, la fel si clipurile cu soldati ucraineni care salveaza animale ratacite. Intentionat sau nu, acest lucru devine parte a rezistentei, permitand Ucrainei sa acapareze titlurile din presa occidentala in favoarea ei si sa-i umanizeze pe militarii ucraineni. In fruntea rezistentei se afla presedintele Volodomir Zelenski, care tine conflictul in atentie prin discursuri nocturne zilnice si aparitii internationale frecvente.
Vizitele sale in apropierea liniilor de front fac obiectul stirilor in intreaga lume, in contrast cu presedintele Vladimir Putin, care este vazut rareori in afara Kremlinului sau a statiunii Soci. Toata aceasta campanie de comunicare a stimulat sprijinul guvernelor occidentale pentru a furniza mai multe arme si munitii Ucrainei, arata CNN.
Rezistenta si rezilienta In general, conceptul de rezistenta pleaca de la premisa cresterii rezilientei unei tari, care reprezinta capacitatea sa de a rezista presiunilor externe, si presupune planificarea rezistentei, definita ca un efort la nivelul intregii tari pentru restabilirea suveranitatii in teritoriile ocupate.
„Rezilienta este puterea societatii pe timp de pace, care devine rezistenta impotriva agresorului pe timp de razboi”, sintetizeaza Dalia Bankauskaite, cercetator la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene. Doctrina este conceputa pentru a fi adaptata la populatia, abilitatile si terenul fiecarei tari. Nu este menita sa creeze sau sa sprijine o insurgenta; scopul sau este de a stabili o forta sponsorizata de guvern care va desfasura activitati impotriva unui ocupant strain cu scopul de a restabili suveranitatea.
Ungaria a organizat o conferinta despre ROC inainte de izbucnirea razboiului La inceput, doar Estonia, Lituania si Polonia si-au exprimat un entuziasm real fata de noua doctrina. Dar dupa preluarea si anexarea aproape fara varsare de sange a Crimeei de catre Rusia, interesul pentru metoda rezistentei a crescut rapid, arata CNN.
Dupa elaborarea acestui concept, care a avut loc la Comandamentul pentru operatiuni speciale din Europa, cel putin 15 tari au participat la o forma de pregatire. La jumatatea lunii noiembrie, in timp ce administratia Biden lansa primele avertismente publice cu privire la posibilitatea unei invazii rusesti in Ucraina, Ungaria gazduia o conferinta despre Conceptul Operational de Rezistenta, iar comandantul Fortelor pentru Operatiuni Speciale din Ucraina a fost prezent la aceasta conferinta, alaturi de reprezentanti din alte 12 tari.
Tarile baltice, tot mai interesate de organizarea propriei rezistente
Invazia Rusiei in Ucraina nu a facut decat sa sporeasca interesul pentru acest concept. Statele baltice, in special, discuta in mod activ in parlamentele lor despre implementarea ROC la nivel national, potrivit unui oficial american. In luna mai, la aproape trei luni de la invazia Rusiei in Ucraina, Parlamentul Lituaniei a adoptat o noua strategie de rezistenta civila, care este mult mai larga decat stricta rezistenta impotriva ocupatiei. Pregatirea pentru rezistenta include dezvoltarea dorintei de a apara tara, imbunatatirea cunostintelor si abilitatilor militare si non-militare ale cetatenilor si altele, ca parte a unei aparari nationale.
Existenta doctrinei rezistentei si planificarea rezistentei sunt facute publice in intentionat in razboiul hibrid, cu scopul de a actiona ca un factor de descurajare a unui potential atac, dar detaliile planurilor si ale organizarii in cadrul unei tari sunt tinute strict secrete. Cum procedeaza Estonia In cazul Estoniei, o tara cu o populatie de aproximativ 1,3 milioane de locuitori care se invecineaza cu Rusia, rezistenta civila a fost intotdeauna o parte a planului de aparare. Estonia isi actualizeaza si isi dezvolta in mod regulat planurile de aparare, integrand populatia generala si voluntarii cu fortele armate permanente. Oficialii estoni au studiat razboiul din Ucraina pentru a invata lectii despre ceea ce a functionat bine impotriva Rusiei si unde rezistenta Ucrainei putea fi imbunatatita.
Estonienii isi amintesc foarte bine de regimul sovietic, iar cei prea tineri pentru a-si aminti sunt invatati la scoala. Ucraina a excelat in castigarea campaniei informationale folosind postari pe mai multe platforme sociale, avand un presedinte care a devenit o figura internationala vocala si furnizand un flux constant de informatii despre cat de bine lupta fortele ucrainene. In schimb, Estonia, daca s-ar confrunta cu o invazie, ar folosi in fiecare teritoriu ocupat unitati mici, bine inarmate si bine antrenate.
„Imi imaginez ca putem produce mult mai multe pagube in spatele liniilor inamice decat a facut Ucraina. Toata logistica, toate convoaiele, vor fi in mod constant atacate”, a declarat Rene Toomse, purtator de cuvant al Ligii de Aparare Estoniene, o organizatie a voluntarilor din aceasta tara.