Victoria Zaburyna si-a indemnat mama in varsta de 76 de ani sa fuga de fortele rusesti care acum asediaza orasul Mariupol, ea fiind doar una dintre cei care le-au povestit jurnalistilor de la Reuters ultimele cuvinte pe care le-au schimbat cu rudele lor captive in orasul din sud-estul Ucrainei.
Zaburyna a relatat ca mama sa i-a spus ca in oras inca este acalmie asa ca a decis sa stea locului. Apoi batrana a sunat-o sa ii spuna ca s-a adapostit intr-un hol dupa ce o bomba sau o racheta a distrus o scoala din apropiere, aruncand moloz asupra blocului in care locuieste.
„Este liniste acum asa ca probabil ma voi intoarce acasa”, a spus mama Victoriei, Tamara Usenko. „Nu iti face griji”, i-a mai zis ea. Au fost ultimele cuvinte pe care femeia le-a auzit de la mama ei.
Sute de mii de rezidenti ai Mariupolului se afla sub bombardamentul fortelor ruse, ramanand fara apa si electricitate de mai bine de o saptamana. Semnalele la retelele de telefonie mobila au cazut la randul lor, taind practic orasul industrial de restul lumii.
Zaburyna este unul dintre miile de ucraineni care incearca disperati sa afle informatii despre persoanele dragi cu care au pierdut legatura, temandu-se ca acestia ar fi fost ucisi in razboi.
„Au inceput bombardamentele, pot vedea si avioane militare”
Fratele mai mare al lui Oleg Maksimchuk, Viktor, in varsta de 63 de ani, a iesit la pensie si locuieste intr-un sat din apropierea Mariupolului. Cei doi nu au mai vorbit de pe 26 februarie, cand Viktor se ascundea in pivnita.
„Au inceput bombardamentele”, i-a spus Viktor lui Oleg in timpul ultimului lor apel telefonic. „Pot vedea si avioane militare”, a adaugat acesta.
Oleg, care locuieste la sute de kilometri distanta, a incercat sa il sune pe fratele sau in ziua urmatoare dar nu a reusit sa ia legatura cu el.
„Sper ca fratele meu este in viata”, le-a spus acesta jurnalistilor de la Reuters.
Oleg a postat intre timp un mesaj pe o pagina de Facebook dedicata ucrainenilor care incearca sa isi gaseasca rudele din Mariupol.
„Orice informatie va fi apreciata. Glorie Ucrainei!”, a scris el.
Asediu in Mariupol
Unii ucraineni apeleaza si la un grup de Telegram pentru a incerca sa afle vesti despre cei dragi din Mariupol si alte orase aflate sub bombardamente puternice. Grupul are in jur de 70.000 de membri.
Rusia a promis sa deschida un coridor umanitar pentru a le permite locuitorilor din Mariupol sa fuga din calea luptelor dar fortele rusesti au continuat sa bombardeze orasul.
Autoritatile ucrainene au anuntat marti ca o fetita in varsta de 6 ani a murit singura de deshidratare dupa ce proiectile rusesti i-au distrus locuinta si au ucis-o pe mama sa.
Pana in 1989, cand Uniunea Sovietica a inceput sa se dezintegreze, Mariupol era denumit Jdanov, dupa un membru important al nomenclaturii comuniste care a condus orasul Leningrad in timpul asedierii acestuia de catre fortele germane in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Mariupol indura acum propriul asediu.
„Nu vreau sa ma gandesc la ce e mai rau”
Olha Uha nu a mai primit nicio veste din partea unchiului sau in varsta de 82 de ani, Anatoliy Mulika, de 8 sau 9 zile. Acesta locuia singur intr-un apartament din estul Mariupolului. Uha si-a indemnat unchiul sa paraseasca orasul. Ea locuieste in apropiere de Rivne, in coltul opus al Ucrainei.
Insa Mulika, care s-a nascut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a refuzat sa se lase induplecat.
„El era optimist si nu voia sa auda nimic de scapat”, povesteste Uha cu privire la ultima discutie telefonica dintre cei doi. El i-a spus nepoatei sale ca a supravietuit celui de-al Doilea Razboi Mondial si evenimentelor din 2014, cand Rusia a anexat Crimeea si a declansat razboiul separatist din estul Ucrainei si ca va supravietui din nou.
„Nu ma voi da batut niciodata”, a conchis el. Uha a incercat sa il sune fara succes a doua zi. Acum este randul ei sa pastreze o atitudine pozitiva.
„Nu vreau sa ma gandesc la ce e mai rau”, spune ea.
Ucrainenii sunt disperati sa afle informatii despre rudele lor
Iraida Dzyubenko isi cauta nora, Olga Ponomarenko, care locuieste cu cei doi copii ai ei intr-un apartament de la marginea de est a Mariupolului. Olga a incercat sa fuga din oras dar a decis sa astepte o zi sau doua fiindca gara era aglomerata si fiul ei era bolnav.
Dzyubenko a relatat ca in urma cu 8-9 zile a primit un mesaj de la Olga in toiul noptii dar ca l-a sters din greseala in timp ce incerca sa il deschida. „As vrea sa il pot recupera dar nu pot”, spune ea.
Femeia, care la randul ei locuieste la sute de kilometri distanta de Mariupol, a izbucnit in lacrimi de mai multe ori in timp ce vorbea cu jurnalistii de la Reuters. „Va rog ajutati-ma sa ii gasesc”, i-a rugat ea plangand.