Obsesia pentru ordine a Iuliei Hrebnieva a fost cea care a salvat viata familiei sale. Mai intai, si-a trimis sotul afara ca sa repare incuietoarea de la usa casei. Apoi si-a chemat copiii la subsol, insistand ca acestia sa o ajute sa faca ordine in spatiul in care dormeau in fiecare noapte pentru a se pune la adapost de atacurile cu rachete rusesti. Acela a fost momentul in care un avion de lupta rusesc Su-34 s-a prabusit peste acoperisul casei lor cu doua etaje din Cernihiv, relateaza The New York Times.
La cateva strazi distanta, Vitali Serhienko nu a fost la fel de norocos. Pilotul avionului rusesc doborat reusise sa se catapulteze. Serhienko si cumnatul sau, Serhi Tkacenko, au auzit pasi pe acoperis si au iesit sa vada ce se intampla. „Am vrut sa-l prindem”, povesteste Serhi Tkacenko. Cei doi barbati se apropiau de sursa zgomotului din directii opuse, cand Serhi a auzit focuri de arma. Pilotul il impuscase pe cumnatul sau in piept, iar acesta a murit prabusindu-se peste cotetul de pui.
Inca o victima, in casa din apropiere
Tragedia loveste la intamplare in razboi, iar pe 5 martie, cand avionul rusesc a cazut din cer, a avut consecinte aproape paradoxale la Cernihiv, oras din nordul Ucrainei. O familie a supravietuit, aproape in mod miraculos, in timp ce Vitali Serhienko, aflat in locul nepotrivit la momentul nepotrivit, a sfarsit prin a muri. Dar in ecuatia supravietuirii mai exista un element: pilotul rus nu a mai avut ocazia sa-si lanseze bombele, scrie NYT.
„Daca aceste bombe (pe care le purta avionul - n.r.) ar fi cazut peste Cernihiv, ar fi fost mult mai multe victime”, spune Iulia Hrebnieva in timp priveste epava avionului, aflata inca in curte, la mai bine de doua luni de la intamplare. „Casa noastra l-a oprit”, spune femeia, dintre ruine.
Accidentul a mai facut insa o victima. Cand flacarile s-au extins la o casa aflata vizavi, un barbat in varsta, imobilizat la pat, a murit carbonizat.
Sotul Iuliei - culmea, pilot militar in retragere - a suferit arsuri pe maini si pe fata, dar a reusit sa fuga dupa ajutor si a reusit sa-si scoata sotia si pe cei patru copii din subsol. „Daca usa nu era deschisa, am fi murit arsi de vii. Caramizile se pravaleau incontinuu, totul incepuse sa se cutremure”, isi aminteste Iulia.
Ce s-a intamplat cu pilotul rus
Cat despre pilotul rus, acesta a fost prins in cele din urma de o brigada de voluntari din oras. Acestia auzisera explozia si vazusera parasuta portocalie coborand deasupra unei case, asa ca au plecat in urmarire. L-au gasit pe maiorul Aleksandr Krasnoiartev cu fata si pieptul pline de sange. Intins pe spate la pamant, a ridicat bratele, implorand: „Nu trageti, ma predau!”, potrivit unei inregistrari video filmate cu telefonul mobil al unui soldat ucrainean.
In curand, s-a adunat multimea, unii dornici de razbunare. „A trebuit sa ne luptam cu ai nostri ca sa-i salvam viata”, a povestit unul dintre voluntari, precizand ca soldatii primisera ordin ca pilotul sa fie capturat in viata. Copilotul era deja mort atunci cand l-au gasit.
Resturile avionului, un bombardier supersonic cu raza medie de actiune, sunt inca imprastiate in curtea Iuliei Hrebnieva. Intre timp, dintre resturile metalice ale epavei s-au itit niste lalele.
De ce ucrainenii au doborat asa de multe avioane ruse la inceputul invaziei
Cernihiv, oras aflat la doar 60 de kilometri de Belarus si la 55 de kilometri de Rusia, a fost rapid inconjurat si asediat, la inceputul razboiului, de trupele rusesti care l-au atacat din doua parti. Fortele ruse au bombardat intentionat infrastructura critica: statiile de apa si electricitate, depozitele de alimente, dar nu au obtinut niciodata controlul total asupra centrului orasului. In jur de 350 de persoane au murit in urma loviturilor cu rachete si alte 700 au murit din cauze legate de asediu: lipsa de electricitate, apa si alimente.
Din punct de vedere militar, distrugerea avionului a fost un semn al succesului Ucrainei de a impiedica Rusia sa obtina superioritate aeriana. Potrivit unor surse militare, Ucraina a reusit sa doboare cel putin 25 de avioane de lupta rusesti. Mai mult de o treime dintre acestea au fost distruse la inceputul lunii martie, multe dintre ele cu rachete portabile sol-aer, pentru ca pilotii rusi zburau la joasa inaltime pentru a evita sistemele antiracheta ale Ucrainei. Avionul care s-a prabusit pe 5 martie s-a numarat printre cele 8-9 avioane doborate in decurs de numai cateva zile. Aceasta rata a pierderilor i-a convins pe comandantii rusi ca zborul la joasa inaltime in timpul zilei este o solutie proasta, asa ca pilotii au fost nevoiti sa zboare noaptea, cand intunericul face mult mai dificila utilizarea eficienta a rachetelor sol-aer.
Pilotul rus capturat a marturisit ca aflau coordonatele tintelor pentru loviturile cu rachete abia cand se aflau in aer si sustine ca nu stia ca acestea loveau obiective civile. Evident, nu toata lumea il crede.
Epilog
Iulia Hrebnieva nu conteneste sa se minuneze de intorsatura evenimentelor din viata ei. „Pe 5 martie, imparteam haine si mancare oamenilor. Pe 6 martie, nu mai aveam eu nimic si oamenii au inceput sa ne aduca ei noua”, povesteste femeia.
Este hotarata sa isi reconstruiasca casa. Sotul ei se afla in prezent cu copiii in Norvegia. „Eu vreau sa raman. Chiar vreau sa raman aici si sa imi refac casa chiar in acest loc, doar ca sa le fac in ciuda rusistilor”, spune ea folosind cuvantul pentru „fascistii rusi” care s-a raspandit in Ucraina de la invazie.
„Vreau sa le arat tuturor ca razboiul este razboi, dar viata continua. Noi, ucrainenii, suntem puternici si de neinvins. De neinvins”, rosteste ea cu tarie.