Un film despre copiii razboiului din Ucraina va concura in acest an la Oscar la categoria cel mai bun documentar de lungmetraj. Pelicula descrie viata unor copii pe care luptele continue din estul Ucrainei, incepute inca in 2014, i-au adus la un orfelinat din Donbas. Toate scenele sunt bazate pe fapte reale, spun realizatorii filmului.
„- Adapostul nostru este o casa construinta din suferinta.
- Iti spun deodata, mama nu este aici. Doar Vanea, tatal vitreg, dar el este foarte beat si doarme.”
Actiunile filmului intitulat “A house made of splinters” care in traducere ar insemna “O casa facuta din aschii” au loc in Donbas, o regiune in care separatistii sustinuti de rusi si fortele armatei ucrainene s-au angajat intr-o lupta apriga cu mult inainte de invazia Rusiei in februarie.
Orfelinatul temporar, situat pe terenul unui spital de langa Lisiciansk devine un sanctuar pentru copiii, care trec prin 2 razboaie, unul pe front si celalat acasa.
Azad SAFAROV, COFONDATOR AL FUNDATIEI CHILDREN’S VOICES:„Acesti copii sunt traumati de ceea ca, ei traiesc intre 2 conflicte. Razboiul din afara, acel in care Rusia este impotriva Ucrainei si razboiul din interior, din casele lor. Unde mama si tata beau, unde tata o bate pe mama sau ambii isi bat copiii.”
Luptele continue din 2014 au pus o presiune severa asupra populatiei, ducand la o crestere a somajului si a alcoolismului. Multi adulti au ajuns sa-ai neglijeze copiii. Trei copii – Eva, Sasha si Kolia – sunt personajele filmului “O casa facuta din aschii.”
„- Fiecare copil lasa un semn pe peretii uzati ai adapostului, pe noi si pe prietenii pe care si-i fac aici.
- Ce?
-Vrei sa fii cea mai buna prietena a mea?”
Micuta Eva este prezentata in primele 20 de minute ale filmului. Ea spera ca intr-o buna zi mama ei nu o sa mai bea iar in cele din urma, fata primeste permisiunea de a merge sa stea cu bunica sa.
„- Este adevarat?
- Da este adevarat.”
Iar acesta este Colea. El are un frate si o sora mai mica. Toti 3 sunt la orfelinat si vorbesc cu mama lor doar la telefon.
„- Maine daca o sa pot o sa vin sa va vizitez.
- Bine. Cu tine Cristina vrea sa vorbeasca.
- Salut mama.”
Inainte de a-i filma pe copii, regizorii se consultau cu psihologii, pentru ca sa nu le dauneze si mai mult. Pelicula a fost filmata timp de 2 ani, echipa de filmare venea odata la 2 luni.
Azad SAFAROV, COFONDATOR AL FUNDATIEI CHILDREN’S VOICES:„Cand noi veneam sa filmam, copii fugeau si ne imbratiseau. Ei ne imbratiseau deoarece credeau ca noi o sa-i luam acasa.”
Productia s-a incheiat inainte de invazia rusa din februarie. De atunci, majoritatea copiilor din orfelinat au fost mutati in zone ceva mai sigure, deoarece Lisiiciansk a fost martor la lupte intense intre fortele ucrainene si ruse.
Filmul este produs de Ucraina, Danemarca, Suedia si Finlanda si a fost nominalizat la Oscar la categoria: Cel mai bun documentar de lungmetraj. In aceasta categorie sunt 5 filme, printre care si cel despre Alexei Navalnii.