Invitația în SUA reprezintă deja un câștig politic pentru Vladimir Putin, care nu a făcut nicio concesie pentru a obține întrevederea cu Donald Trump și nu pare dispus să facă pași înapoi pentru un armistițiu, spun analiștii citați de Financial Times, The Guardian și New York Times. El este însă interesat să mențină comunicarea cu liderul de la Casa Albă și să dea impresia că vrea să negocieze, scrie hotnews.ro.

Nici situația de pe câmpul de luptă, nici presiunile bugetare nu îl obligă pe președintele rus să-și reducă ambițiile teritoriale maximaliste sau să accepte condiții nefavorabile pentru încheierea păcii în Ucraina, spun analiștii, cu câteva zile înaintea summitului Donald Trump-Vladimir Putin din Alaska, de pe 15 august.

În schimb, liderul de la Kremlin se concentrează pe menținerea unei comunicări deschise cu Donald Trump, pentru ca nemulțumirile președintelui american față de Moscova să nu aibă consecințe negative.

„Putin nu are niciun motiv să pună capăt războiului în acest moment”, a declarat pentru Financial Times Alexandra Prokopenko, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Centre.

„Ceea ce contează pentru el este să mențină atenția lui Trump”, a adăugat ea.

Iritarea lui Trump față de Rusia s-a calmat pe moment

În acest sens, Moscova se confrunta cu un risc mai mare.

Trump, care a venit la putere promițând că va pune capăt războiului în 24 de ore, și-a exprimat în ultimele săptămâni iritarea față de Putin, care se comportă „foarte frumos” în timp ce atacă Ucraina și oferă Washingtonului „o mulțime de prostii”.

Pentru prima dată de la preluarea funcției, Trump a început să permită transferuri mai semnificative de armament către Kiev și a amenințat că va impune taxe vamale Indiei pentru cumpărarea de petrol rusesc.

Dar iritarea lui Trump s-a calmat aproape peste noapte după vizita emisarului special al SUA, Steve Witkoff, la Moscova miercurea trecută – cu doar două zile înainte de termenul limită stabilit de Trump pentru încetarea focului, sub amenințarea impunerii de sancțiuni.

În loc să amenințe Kremlinul, Trump i-a oferit lui Putin o invitație pentru o vizită în SUA – prima de acest gen de la întrevederea liderului rus cu George W. Bush, în 2007.

Cu sau fără Zelenski?

Nu se știe încă exact cum va arăta summitul din Alaska, anunțul fiind însoțit de o confuzie tipică pentru Trump, scrie The Guardian.

Kievul, capitalele europene și chiar propria echipă a lui Trump au încercat să înțeleagă ce anume s-a convenit la Kremlin.

Primele anunțuri ale Casei Albe sugerau o întâlnire Trump-Putin, urmată de o întâlnire tripartită între Trump, Putin și Zelenski.

Acest lucru a fost rapid negat de Putin. După cum a spus el, „suntem încă departe de a crea condițiile” pentru o întâlnire cu Zelenski. Un consilier a negat că partea rusă ar fi fost vreodată de acord cu o întâlnire tripartită.

O sursă din Casa Albă a declarat joi pentru New York Post că, dacă Putin nu va fi de acord să se întâlnească cu Zelenski, întâlnirea cu Trump nu va avea loc.

Dar, câteva ore mai târziu, Trump a negat acest lucru: el este dornic să se întâlnească cu Putin oricum.

Unii oficiali ai administrației au declarat ulterior pentru presa americană că ar putea să-l invite totuși pe Zelenski, iar cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat într-un interviu acordat duminică că „speră și presupune” că Zelenski va participa.

Deocamdată, acest lucru nu pare probabil. Un înalt oficial al Casei Albe a declarat pentru NBC că Trump era „deschis” la un summit trilateral, dar „se concentra pe planificarea întâlnirii bilaterale solicitate de președintele Putin”.

Duminică, scrie New York Times, vicepreședintele JD Vance a insistat că lucrează pentru a organiza o reuniune în trei: Trump, Putin, Zelenski.

Un câștig politic pentru Putin

Întâlnirea dintre Trump și Putin pare să fi fost programată fără ca Rusia să facă concesii semnificative în ceea ce privește obiectivele sale principale de război.

Pentru Andrei Kozirev, fost ministru rus de externe, acest lucru a subliniat faptul că întâlnirea în sine este practic „un câștig politic pentru Putin”, venind „pe plan intern și internațional fără costuri”.

Pentru oficialii ucraineni, inițiativa de a purta discuții reprezintă o încercare a lui Putin de a atinge cel puțin trei obiective distincte.

Aliona Getmanciuk, noua șefă a misiunii Ucrainei la NATO, a declarat că scopul lui Putin este de a ieși din izolare, de a evita noi sancțiuni și de a folosi determinarea lui Trump de a pune capăt războiului „pentru a rezolva prin mijloace diplomatice sarcinile pe care nu a reușit să le îndeplinească prin mijloace militare”, scrie Financial Times.

Ucraina, sub presiune pe front

Summitul va avea loc în contextul în care forțele ucrainene se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare în est, armata rusă încercând acum să încercuiască mai multe orașe care au servit drept bastioane strategice pentru apărătorii ucraineni.

Rusia a capturat 502 kilometri pătrați din teritoriul ucrainean în iulie, un ritm similar cu avansurile sale din iunie și mai și unul dintre cele mai ridicate din ultimul an, potrivit Black Bird Group, o agenție de informații open source care monitorizează conflictul.

DeepState, un grup de monitorizare a războiului cu legături cu ministerul apărării ucrainean, a relatat duminică că forțele ruse au reușit să avanseze cu aproape 7 kilometri într-o zonă din apropierea orașului Pokrovsk, pe care forțele ruse au încercat să o înconjoare în ultimul an.

Pe plan economic, Rusia se simte mai puțin încrezătoare, deoarece veniturile sale din energie au scăzut cu 20% în primele șapte luni, pe fondul scăderii prețurilor petrolului, iar noile taxe impuse de Trump asupra Indiei au sporit presiunea.

„Economia Rusiei este astăzi mai slabă decât în orice moment din ultimii trei ani”, a declarat Janis Kluge, expert în economia Rusiei la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate (SWP). El a afirmat însă că situația nu este suficient de gravă pentru a schimba poziția lui Putin față de Ucraina.

„Schimburi de teritorii”

Detaliile complete ale discuțiilor dintre Putin și Witkoff nu au fost dezvăluite, dar elementele cheie au reieșit din convorbirile telefonice ale oficialilor SUA cu omologii europeni și ucraineni și din declarațiile publice, inclusiv posibilitatea schimbului de teritorii ucrainene.

„Vor avea loc unele schimburi de teritorii, în beneficiul ambelor părți”, a declarat Trump. Imediat după întâlnire, Moscova a calificat propunerile lui Witkoff drept „acceptabile”, dar nu a comentat declarațiile lui Trump privind schimbul de teritorii.

Putin a declarat în repetate rânduri că condițiile sale pentru Ucraina rămân neschimbate. „Nu sunt nici măcar condiții, ci obiectivele Rusiei”, i-a spus el președintelui belarus Alexander Lukashenko.

„Obiectivul principal este eliminarea cauzelor profunde ale acestei crize”, a adăugat Putin, citând discursul său de aproape 90 de minute din iunie anul trecut, în care și-a enumerat cererile, intercalate cu anecdote istorice.

Acestea includ renunțarea oficială a Ucrainei la aderarea la NATO și la statutul său non-nuclear, „demilitarizarea” și „denazificarea” acesteia – o cerere vagă care echivalează, în esență, cu îndepărtarea lui Zelenski.

El a mai spus că Ucraina trebuie să-și „retragă complet” forțele din patru regiuni ucrainene pe care Rusia le ocupă doar parțial, dar pe care a decis totuși să le încorporeze oficial în teritoriul său.

Putin „nu exclude” posibilitatea ca Ucraina să „mențină suveranitatea” asupra regiunilor Herson și Zaporojie, cu condiția să acorde Rusiei acces la Crimeea prin intermediul acestora.

„O capcană de negociere”

Pentru Kiev, situația este greu de acceptat.

Planul este ca armata ucraineană să se retragă unilateral din zonele din Donețk și Luhansk pe care le controlează încă, ceea ce ar include, probabil, fortăreața militară din Kramatorsk.

Poziția publică a lui Zelenski, potrivit căreia Ucraina nu va ceda niciodată teritoriul său, este adevărată până la un punct.

Este puțin probabil ca Kievul să renunțe la pretențiile legale asupra propriului teritoriu, dar elita ucraineană și o mare parte a societății ucrainene sunt din ce în ce mai dispuse să accepte un acord care ar recunoaște controlul de facto al Rusiei, poate pentru o perioadă determinată, în schimbul încetării luptelor.

Principala problemă a unui astfel de acord a fost întotdeauna lipsa garanțiilor primite de Ucraina.

Discuțiile de la începutul acestui an despre o forță europeană de menținere a păcii care să monitorizeze încetarea focului au fost reduse la o „forță de asigurare” staționată departe de linia frontului.

Ucrainenii se tem prin urmare că după cedarea liniilor fortificate din Donbas, ei se vor expune unui nou atac al Rusiei, într-un viitor apropiat.

Cerința ca Ucraina să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Luhansk este „o capcană de negociere”, a declarat Volodimir Fesenko, analist politic din Kiev.

„Putin înțelege perfect că Ucraina nu va accepta concesii unilaterale și va încerca să folosească această întâlnire cu Trump și respingerea planului rus pentru a acuza Ucraina că nu dorește să pună capăt războiului”, a spus el.

Deși sondajele au arătat o oboseală crescândă în Ucraina și sprijin pentru un potențial armistițiu, opoziția față de cedarea teritoriilor este copleșitoare.

„Nu există o alternativă reală la înghețarea conflictului”

Atât Zelenski, cât și Putin au depus eforturi pentru a consolida sprijinul din partea aliaților lor.

Negociatorii ucraineni doresc ca Europa și SUA să insiste ca negocierile să aibă loc numai după un armistițiu sau o reducere semnificativă a ostilităților.

Putin, la rândul său, a vorbit la telefon cu liderii a nouă țări pe care Moscova le consideră prietene, inclusiv cu Xi Jinping din China, și i-a primit la Kremlin pe președintele Emiratelor Arabe Unite și pe consilierul pentru securitate națională al Indiei.

Între timp, analiștii nu așteaptă foarte multe de la summit.

„Nu există o alternativă reală la înghețarea conflictului de-a lungul frontului actual. O situație de impas post-război coreean este mult mai probabilă decât o pace durabilă”, a declarat Andrei Kolesnikov, analist politic din Moscova.

„Putin ar dori să împartă lumea în sfere de influență împreună cu Trump și Xi. O nouă Ialta și un război rece – asta este exact ceea ce își dorește. Este dornic să revendice laurii lui Stalin”, a adăugat Kolesnikov.