Parlamentul European a adoptat joi o rezolutie referitoare la necesitatea unui plan de actiune urgent al UE pentru a asigura securitatea alimentara in interiorul si in afara UE in urma invaziei Ucrainei de catre Rusia.
Documentul a fost adoptat, cu 413 voturi pentru, 120 impotriva si 49 abtineri.
Razboiul impiedica accesul in UE al unor resurse esentiale
Europarlamentarii arata unda de soc pe care a avut-o invazia Rusiei in Ucraina si sanctiunile impuse Moscovei. Parlamentul European atrage atentia ca este impiedicat accesul in UE al unor resurse esentiale, de la energie si ingrasaminte, pana la produse chimice si agricole esentiale. Acestea sunt dublate de cresterea exploziva a preturilor.
Razboiul din Ucraina si sanctiunile legitime impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativa de mare amploare a pietelor mondiale agricole, piscicole si de acvacultura, pe langa criza provocata de pandemia de COVID-19 si recentele cresteri considerabile ale costurilor de productie, in special pe pietele cerealelor si uleiului vegetal, se arata in rezolutia PE.
Eurodeputatii solicita cresterea productiei interne de alimente. Terenurile agricole ar trebui utilizate numai pentru productia de alimente si furaje. Pentru a raspunde nevoilor imediate, eurodeputatii doresc ca fermierii sa poata utiliza parloage pentru productia de culturi proteice in 2022. Comisia ar trebui, de asemenea, sa ofere sprijin celor mai afectate sectoare si ar trebui sa mobilizeze rezerva pentru situatii de criza in valoare de 479 de milioane EUR. Statele membre ar trebui, de asemenea, sa fie autorizate sa acorde ajutoare de stat ample, rapide si flexibile operatorilor de pe piata agricola.
O perturbare cumulativa de mare amploare a pietelor mondiale agricole
Parlamentul European face o analiza a costurilor razboiului pornit de Rusia in Ucraina si a efectelor directe asupra sigurantei alimentare a UE. De asemenea, atrage atentia ca productia de alimente si accesul la alimente nu ar trebui folosite ca arma geopolitica.
Parlamentul European arata ca razboiul din Ucraina si sanctiunile impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativa de mare amploare a pietelor mondiale agricole, piscicole si de acvacultura, pe langa criza provocata de pandemia de COVID-19 si recentele cresteri considerabile ale costurilor de productie, in special pe pietele cerealelor si uleiului vegetal.
Ucraina si Rusia reprezinta aproximativ 30% din comertul mondial cu grau, 32% din cel cu orz, 17% din cel cu porumb, peste 50% din cel cu ulei de seminte de floarea-soarelui si 20% din cel cu seminte de floarea-soarelui.
Un impact foarte mare il are si faptul ca bombardamentele au vizat infrastructura agricola critica, inclusiv cea pentru transport si depozitare.
Tirurile de artilerie si bombardamentele cu dispersie in situatii de razboi dauneaza terenurilor agricole si mutileaza persoanele care intentioneaza sa se intoarca sa lucreze pe terenurile respective, facandu-le inutilizabile in anii urmatori, cat timp are loc deminarea, iar dispozitivele explozive sunt detectate si dezamorsate sau distruse.
Culegerea recoltei din 2022 din Ucraina nu poate avea loc deoarece fermierii si lucratorii agricoli au fugit pentru a supravietui sau isi apara tara, iar exploatatiile agricole sunt prea grav afectate pentru ca productia din acest an sa se desfasoare in conditii normale, arata PE.
Cat inseamna Rusia si Ucraina pentru piata mondiala agricola
Pentru a arata amploarea situatiei, documentul mentioneaza ca Ucraina reprezinta 11% din piata mondiala a graului, 16% din cea a orzului, 15% din cea a porumbului, 16% din cea rapitei, 50% din cea a uleiului de floarea-soarelui, 9% din comertul cu seminte de floarea-soarelui si 61% din cel cu turte de floarea-soarelui. In cazul Rusiei aceste cifre sunt de 20% (grau), 16% (orz), 2% (porumb), 3% (rapita) si 20% (turte de floarea-soarelui).
Ucraina a devenit un furnizor important al UE, fiind principalul furnizor de porumb (in medie 9,2 megatone – 57% din livrari), de rapita (2 megatone – 42% din volumul importurilor europene), de seminte de floarea-soarelui (0,1 megatone – 15%) si de turte de floarea-soarelui (1,3 megatone – 47% din importuri) si, intr-o mai mica masura, de grau (1 megatona – 30% din importuri).
Rusia este pentru UE un furnizor important de grau (0,5 megatone – 11%), dar in principal de turte de rapita (0,2 megatone – 50%), de turte de floarea-soarelui (0,9 megatone – 34%) si de seminte de floarea-soarelui (0,3 megatone – 35%).
Crestere brusca a preturilor cu pana la 10% de la inceperea razboiului, si nu s-a terminat
Parlamentul European noteaza ca inainte de invadarea Ucrainei de catre Rusia, pietele agricole mondiale au trecut printr-o crestere a preturilor, partial din cauza efectelor schimbarilor climatice si a impactului pandemiei de COVID-19.
De la inceputul razboiului in Ucraina, s-a inregistrat deja o crestere brusca a preturilor produselor agricole la nivel mondial (intre +5% si +10%, in functie de produs), lucru ce le-a apropiat de preturile anului de comercializare 2007-2008.
Aceste preturi ar putea creste cu mult peste nivelurile lor, pe fondul deficitului de aprovizionare la nivel mondial care ar rezulta din reducerea brusca si abrupta a exporturilor de seminte de cereale si de floarea-soarelui de catre Ucraina si Rusia.
Explozie a preturilor ingrasamintelor
Accesul la ingrasaminte si la factorii de productie necesari pentru productia de ingrasaminte este data peste cap.
Parlamentul European afirma ca dependenta externa de energie afecteaza direct productia agricola. Uniunea Europeana este dependenta in mare masura de combustibilii fosili provenind din Rusia; intrucat aproximativ 90% din gazul folosit in UE este importat, Rusia furnizand 45% din aceste importuri la diferite niveluri in statele membre ale UE in 2021. Rusia a fost si principalul furnizor de petrol al Europei, cu 27%, de peste trei ori mai mare decat urmatorul (Norvegia).
Pe langa marea dependenta de importurile de ingrasaminte din Rusia, dependenta UE de importurile de energie provenind din combustibili fosili pentru productia de ingrasaminte si de potasa din Belarus va duce la o intrerupere considerabila a aprovizionarii intr-o perioada in care preturile ingrasamintelor au crescut cu 142% in ultimul an, iar energia si ingrasamintele reprezinta 20% din costurile de productie ale fermierilor.
Gazele reprezinta intre 60% si 80% din costurile de productie ale principalelor ingrasaminte azotoase.