Va plati Rusia despagubiri Ucrainei la finalul razboiului? Calculele variaza intre 200 de miliarde de dolari si o mie de miliarde de dolari

Ce vrea Kievul

Intr-un interviu pentru Sky News, ministrul Serghei Marchenko a declarat ca ucrainienii se asteapta ca Rusia sa plateasca pentru agresiunea sa, evidentiind o varietate de moduri prin care banii ar putea fi stransi de la Moscova.

„Nu e vorba doar de active inghetate ale bancilor din Rusia, sunt active inghetate ale oligarhilor din Rusia, sunt… si alte taxe, taxe suplimentare impuse Rusiei, taxe din petrol si gaze care pot fi directionate catre Ucraina sau mai multe despagubiri, din cauza deciziilor pe care (rusii) le-au luat, ei ar trebui sa plateasca pentru asta,” a afirmatul ministrul de la Kiev.

„Declansarea razboiului impotriva Ucrainei este hotararea lor (a rusilor), de aceea ei ar trebui sa plateasca pentru aceasta decizie dupa razboi,” a declarat Marchenko.

Ministrul ucrainean de finante a spus ca spera ca comunitatea internationala va fi capabila sa impuna Rusiei sa plateasca despagubiri pe baza proceselor judiciare internationale si ca „suma necesara” ar putea fi stransa pentru a sprijini reconstructia Ucrainei.

O idee impartasita si de presedintele Volodimir Zelenski, care a spus luna trecuta intr-un mesaj adresat Rusiei: „Vom restaura fiecare casa, fiecare strada, fiecare oras. Ne veti rambursa pentru tot ceea ce ati facut impotriva statului nostru, impotriva fiecarui ucrainean, in totalitate.”

Care ar fi valoarea despagubirilor

Opiniile expertilor variaza atunci cand e vorba de cuantumul despagubirilor pe care ar putea sa le solicite guvernul de la Kiev partii ruse. Ceea ce este cert este ca valoarea acestor sume este pana acum de cel putin cateva sute de miliarde de dolari. De exemplu, Centre for Economic Policy and Research a estimat costuri intre 200 la 500 de miliarde de euro, dar aceste previziuni financiare cresc in spirala in fiecare zi, pe masura ce razboiul si devastarile continua.

La randul sau, executivul de la Kiev evalueaza daunele la aproape un trilion de dolari, atunci cand se ia in considerare pierderea potentialului de crestere economica. De altfel, in interviul pentru Sky News, ministrul Sergii Marchenko a declarat: „Doar infrastructura noastra, infrastructura critica care a fost deteriorata de razboi, ne costa 120 de miliarde de dolari. Daca adaugati infrastructura sociala si militara, ar putea fi mai mult de 500 de miliarde de dolari.”

Oficialul ucrainean s-a referit la fondul de reconstructie postbelica promis de Uniunea Europeana pentru a reconstrui infrastructura distrusa a Ucrainei, care va contine fonduri in valoare de cel putin 100 de miliarde de euro, afirmand ca factura finala pentru reconstructia Ucrainei ar putea ajunge sa fie considerabil mai mare decat atat, cu un total probabil de sute de miliarde de dolari.

La randul ei, publicatia The Hill a notat ca, pe 18 martie, premierul ucrainean a estimat ca Ucraina va avea nevoie de cel putin 575 de miliarde de dolari pentru a reconstrui ceea ce fortele rusesti distrusesera in doar trei saptamani. In aceasta suma nu au fost incluse distrugerile cladirilor istorice din secolul al XIX-lea, considerate pierderi inestimabile.

Cum ramane insa cu despagubirile pentru decese si persoane ranite? Ziarul de la Washington a notat ca guvernul Statelor Unite estimeaza ca valoarea fiecarei vieti umane este de aproape 10 milioane de dolari. Daca costurile sunt mai mici in Ucraina, jurnalistii au estimat ca fiecare viata pierduta in tara est-europeana valoreaza circa 5 milioane de dolari. Daca cel putin 10.000 de ucraineni au murit pana acum in urma invaziei ruse, compensatia ar fi de cel putin 50 de miliarde de dolari.

The Hill a afirmat ca „ranile fizice si emotionale pot fi mai grave decat moartea,” valorand cel putin inca 50 de miliarde de dolari.

Cat priveste pierderile provocate Produsului Intern Brut, comentatorii au notat ca PIB-ul Ucrainei a crescut cu aproximativ 2 miliarde de dolari in 2020. Daca tara va pierde 2 miliarde de dolari in crestere pentru fiecare dintre urmatorii cinci ani, asta inseamna pana la 10 miliarde de dolari.

Luate impreuna, aceste estimari ajung la aproape 700 de miliarde de dolari pierderi cauzate Ucrainei de fortele lui Putin in mai putin de o luna. Daca luptele vor continua cu aceeasi intensitate pentru inca doua sau trei luni, prejudiciul total va depasi 1,5 trilioane de dolari – o suma egala cu produsul national brut al Rusiei in 2020.

The Hill a notat ca in aceasta suma nu sunt incluse despagubirile pentru traumele procate copiilor care lipsesc de la scoala si a caror dezvoltare sociala este afectata puternic, degradarea mediului din cauza munitiilor si a incendiilor care otravesc apa, aerul si solul, distrugerile si furturile la care au recurs soldatii rusi etc.

De precizat ca expertii nu au adaugat la aceste cifre cele peste 5 pana la 6 milioane de ucraineni care au murit de morti nenaturale din cauza politicilor Kremlinului in ultimul secol. Aici este vorba de cel putin un milion de persoane care au murit intre 1918-1921, cand Armata Rosie a luptat cu ucrainenii care se luptau pentru independenta fata de stapanirea rusa, precum si alti cel putin 4 milioane de ucraineni care au murit de foame din cauza politicilor lui Iosif Stalin in anii 1930. „Daca vietile lor ar fi evaluate la doar un milion de dolari fiecare, asta ar adauga mai multe trilioane de dolari la ceea ce Rusia datoreaza Ucrainei,” a notat The Hill.

In cautare de solutii

Politico a scris ca „guvernele occidentale au inceput sa schiteze idei (privind despagubirile) de la confiscari de active la o taxa pe petrol pentru a colecta sutele de miliarde de dolari necesare pentru reconstructia oraselor, aerodromurilor si fabricilor distruse ale Ucrainei”.

Analistii au afirmat ca exista mai multe optiuni, insa fiecare dintre ele este dificil de pus in practica. Toate depind nu doar de vointa Moscovei de a achita compensatii, ci mai ales de situatia politica care va exista la Kremlin la finalul conflictului.

Una dintre variante este ca Moscova sa plateasca despagubiri post-conflict din sumele obtinute dupa vanzarea petrolului si gazelor. Bloomberg Economics a estimat ca Rusia va castiga 321 de miliarde de dolari din exporturile de energie in acest an – cu peste o treime mai mult decat in 2021. Institutul de Finante Internationale a preconizat si el ca excedentul de cont curent al Rusiei va creste la un record de 240 de miliarde de dolari. Deprecierea abrupta a rublei, combinata cu un pret mai mare pentru petrol, va genera un venit suplimentar de 8,5 trilioane de ruble (103 miliarde de dolari) in acest an. Pe de alta parte insa, sanctiunile internationale vor face ca PIB-ul Rusiei, acum mai mic decat cel al Italiei sau al Spaniei, sa-si continue scaderea, lucru care va complica situatia financiara a federatiei.

O alta optiune luata in calcul este folosirea activelor ruse din strainatate pentru a compensa Ucraina. Expertii apreciaza ca ar putea exista un trilion de dolari in active ale guvernului rus si ale oligarhilor inghetate acum in Occident. Institutul Brookings s-a referit intr-un material la rezervele valutare rusesti care sunt detinute in bancile centrale din afara tarii si care au fost inghetate de guvernele straine.

Conform celor mai recente date furnizate de banca centrala a Rusiei, la 30 iunie 2021, rezervele valutare ale Rusiei totalizau 585 de miliarde de dolari, desi nu toate acestea ar fi accesibile pentru plata daunelor, ci doar circa 350 de miliarde de dolari. Acesti bani sunt detinuti in cea mai mare parte de Franta (12%), Germania (10%), Japonia (10%) si SUA (7%), restul fiind dispersate printre multe altele tari.

Potrivit expertilor, in trecut, despagubirile au fost platite dupa incheierea ostilitatilor de catre tara agresoare – care a fost Germania in primele doua razboaie mondiale. Exista insa o baza in dreptul international care sa permita tarilor care detin aceste rezerve ale Rusiei sa le foloseasca ca sa plateasca daune Ucrainei? Raspunsul este afirmativ, dar implementarea sa nu este un fapt cert in acest caz.

Rusia a comis pe o scara masiva ceea ce, conform legislatiei americane, este considerat un „delict intentionat,” respectiv violenta neprovocata, care impune cel putin ca agresorul sa plateasca despagubiri pentru suferinta umana, decese si pierderi de proprietate. In decembrie 2005, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat o rezolutie prin care se consacra o varianta a doctrinei delictului intentionat, oferind un drept la reparatii victimelor abuzurilor drepturilor omului conform dreptului international.

Rezolutia ONU – care stabileste principiul ca, „daca o natiune agresoare, precum Rusia, nu poate sau nu doreste sa ofere reparatii atunci poate exista un alt mecanism” – nu se aplica insa de la sine, statele fiind incurajate sa stabileasca ele insele programe de despagubiri.

Brookings a precizat ca, in teorie, despagubirile si alte forme de asistenta pentru Ucraina ar avea cea mai mare legitimitate internationala daca ar fi administrate de ONU, desi nu exista niciun precedent in cazul forului mondial.

Mai mult decat atat, chiar daca Adunarea Generala a ONU ar stabili un astfel de program, Rusia si, poate, China, l-ar respinge prin dreptul de veto pe care il au in cadrul Consiliului de Securitate.

Solutia, in opinia institutului american, ar fi crearea unei coalitii de state dispuse sa-si infiinteze propriul grup special de acordare de despagubiri pentru a compensa distrugerile materiale si incalcarile drepturilor omului comise de Rusia in Ucraina. Acest grup ar folosi rezervele valutare ale Rusiei din strainatate pentru a compensa Ucraina pentru pierderile umane si materiale suferite, pentru a fiinanta reconstructia tarii si pentru a rambursa costurile pentru ajutor umanitar suportate de tarile europene care primesc refugiati ucraineni.

„Daca nu sunt suficienti bani pentru a acoperi totul, atunci reparatiile ar trebui sa fie prioritizate si limitate,” a afirmat Brookings. Problema este ca aceste rezerve ale Rusiei din strainatate nu vor fi usor de folosit in beneficiul Ucrainei. „Rezervele de sute de miliarde ale bancii centrale ale Rusiei in strainatate sunt o tinta tentanta, dar activele straine sunt protejate de dreptul international, iar confiscarea lor ar necesita o operatiune de inginerie juridica care nu a mai fost niciodata pusa in practica cu succes,” a notat organizatia think-tank.
Alte variante
Politico s-a referit la compensatiile provenite din activele miliardarilor rusi sanctionati, notand problemele juridice dificile prin care ar trebui sa fie stransi banii datorati de Moscova daca se apeleaza la aceasta varianta. Oficialii UE studiaza daca activele apartinand oligarhilor sanctionati – cum ar fi iahturile si operele de arta – ar putea fi vizate si canalizate catre efortul de reconstructie, dar aceste sume sunt modeste in comparatie cu ceea ce este necesar.

In plus, chiar si folosirea lor ar fi ingreunata de probleme legale, specifice  legislatiei fiecarei tari unde autoritatile au luat masuri impotriva oligarhilor. (Pana in urma cu cateva zile,

Grupul operativ infiintat de Comisia Europeana a confiscat bunuri de 29,5 miliarde de euro, inclusiv iahturi, elicoptere, imobile si opere de arta apartinand oligarhilor si persoanelor afiliate Kremlinului, in valoare de aproximativ 6,7 miliarde de euro).

O alta solutie ar fi fortarea guvernului de la Moscova sa incheie un acord de despagubiri ca parte a unui acord de pace. Acest scenariu ar putea urma modelul folosit dupa invazia irakiana a Kuweitului in 1990, folosind o parte din veniturile din petrol pentru a plati costurile de reconstructie ale Ucrainei.

Rusia ar putea fi, de asemenea, fortata sa plateasca despagubiri din propriul buzunar, ca parte a unui tratat. Dar obtinerea unor concesii dure de la o Rusie invinsa poate sa nu fie de dorit din punct de vedere politic. Conditiile exigente impuse de puterile aliate dupa Primul Razboi Mondial sunt considerate in mare masura de istorici ca jucand un rol-cheie in militarizarea Germaniei, lucru care a deschis calea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

In sfarsit, unii experti au mai vorbit de o solutie, care insa nu-i implica in mod direct pe rusi. Institutiile financiare internationale care ofera finantare in conditii ieftine, intre care Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii si investitii private, vor putea sa spijine Ucraina cu fonduri. Problema este ca toate aceste fonduri de la bancile de dezvoltare si de la institutii precum Fondul Monetar International ar veni sub forma de imprumuturi, ceea ce va incarca si mai mult datoria tarii lovite de razboi. De aceea, Ucraina trebuie sa beneficize de granturi, nu de imprumuturi, ca parte a unui Plan Marshall pentru secolul 21, pus la punct, asa cum s-a sugerat, de UE si partenerii sai internationali.

Ce va face Moscova

Cei mai multi experti occidentali sunt de acord ca Rusia trebuie sa plateasca compensatii Ucrainei pentru distrugerile materiale si miile de victime care au insotit atacul sau nejustificat. Care este valoarea acestor despagubiri, ramane de calculat.

Referindu-se la cererile actuale formulate de Kiev, analistii americani au notat ca plata de despagubiri post-conflict nu reprezinta un lucru nou. Franta a platit sume uriase pentru a compensa pagubele facute de Napoleon. Un secol mai tarziu, Franta si Marea Britanie au cerut Germaniei sa plateasca pentru decesele si distrugerile cauzate de fortele kaiserului Wilhelm in Primul Razboi Mondial. Uniunea Sovietica a cerut reparatii Germaniei lui Adolf Hitler si a luat ceea ce a putut din Germania de Est.

Ce va face insa Rusia in momentul in care va fi solicitata sa achite facturile? Expertii afirma ca, deocamdata, nici guvernul de la Moscova, nici majoritatea opiniei publice din federatie nu recunosc distrugerile pe care fortele ruse le provoaca in Ucraina. Foarte probabil, la fel ca germanii din anii 1920, majoritatea rusilor vor respinge plata oricaror datorii de razboi catre Ucraina.

De aceea comentatorii cred ca recuperarea oricarei sume va depinde de situatia politica de la Moscova si de cine va fi la putere la Kremlin la sfarsitul razboiului sau in perioada imediat urmatoare. Niciuna dintre aceste datorii nu poate fi rezolvata decat daca regimul Putin este inlocuit de un guvern liberal sustinut de o populatie rusinata de cele intamplate si confruntata cu realitatea brutala a distrugerilor provocate de armata Rusiei in Ucraina, o situatie similara cu cea existenta in Germania de Vest dupa 1945 si dupa procesele de la Nurnberg.

Analistii au notat insa ca aceasta situatie a fost fezabila doar pentru ca Hitler era mort, iar Germania invinsa. Deoarece Putin este inca la putere la Moscova, un scenariu vest-german aplicat in Rusia pare in acest moment o posibilitate indepartata, mai ales tinand cont de atitudinea agresiva pe care omul forte din fruntea federatiei a avut-o constant in ultimii ani fata de oficialii de la Kiev. Doar plecarea lui Putin de la Kremlin, voluntara sau fortata, ar putea ajuta la modificarea atitudinii rusilor fata de conflict si de situatia despagubirilor de razboi acordate Ucrainei.