Presedintele rus Vladimir Putin a declarat marti ca Ucraina a pierdut peste 70.000 de militari si sute de tancuri in timpul ofensivei sale de vara, dar ca Kievul nu este interesat de negocieri de pace, relateaza TASS si Reuters, scrie hotnews.ro

„Ucraina desfasoara o asa-zisa contraofensiva. Nu exista rezultate, desigur. Acum nu vom spune daca este un esec sau nu, dar nu exista rezultate si au existat pierderi. Pierderi semnificative. De la inceputul acestei contraofensive, pierderile in personal sunt de 71,5 mii de oameni”, a spus Putin.

El a adaugat ca armata ucraineana a pierdut deja 543 de tancuri si aproape 18.000 de vehicule blindate de modele diferite, un numar atat de mare incat nu este intru totul clar daca el a vrut sa se refere la pierderile ucrainene din timpul ofensivei declansate in iunie sau de la inceputul razboiului.

Putin a facut comentariile la Forumul Economic Estic ce are loc la Vladivostok in perioada 10-13 septembrie. El este asteptat sa se intalneasca in aceasta zona a Orientului Indepartat Rus cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un in curand.

Putin a facut ample comentarii in timpul interventiei sale de marti de la forumul organizat la Vladivostok, afirmand si ca in jur de 1.000-1.500 de rusi se inroleaza voluntar in fiecare zi in fortele armate ale tarii.

El a facut comentariul dupa ce a fost intrebat daca Rusia ar putea introduce un nou val de mobilizare obligatorie, ca in septembrie anul trecut. Putin a raspuns ca acest lucru nu este necesar intrucat in jur de 270.000 de persoane au semnat contracte profesioniste cu armata in ultimele 6-7 luni.

Putin spune ca Ucraina nu este interesata de discutii de pace
Liderul de la Kremlin a mai declarat marti ca Ucraina va fi pregatita probabil sa reia discutiile de pace doar dupa ce ramane fara resurse, afirmand totodata ca Kievul ar folosi orice posibila incetare a focului pentru a se reinarma cu ajutorul partenerilor sai din Occident.

„Am impresia ca ei vor sa muste pe cat de mult [teritoriu] pot iar apoi, cand resursele lor sunt aproape de zero, sa obtina o incetare a ostilitatilor si incepere a negocierilor pentru a-si reimprospata resursele si restaura capacitatea de lupta”.

Putin a mai spun ca numerosi lideri internationali care ar putea actiona ca mediatori ai conflictului l-au intrebat daca Rusia este pregatita sa opreasca luptele, dar ca el nu poate dispune un asemenea lucru cand Moscova se confrunta cu o contraofensiva ucraineana.

Putin a amintit de asemenea de decretul promulgat in octombrie anul trecut de presedintele Volodimir Zelenski, care interzice orice negocieri cu el personal. Liderul de la Kremlin a spus ca „vom vedea apoi” ce se intampla, daca Zelenski va revoca decretul.

Agentia Reuters aminteste ca Rusia mai controleaza in prezent 18% din teritoriul national al Ucrainei, dupa retragerile din a doua jumatate a anului trecut si castigurile modeste obtinute de armata ucraineana in timpul ofensivei.

Liderul de la Kremlin sustine ca Armenia nu a intors spatele Rusiei si deplange soarta lui Trump
Putin a negat sugestiile potrivit carora relatiile Rusiei cu Armenia s-ar fi deteriorat ireparabil si a afirmat ca Erevanul a acceptat practic suveranitatea azera asupra regiunii Nagorno-Karabah pe care si-o disputa cu guvernul de la Baku.

Comentariile sale vin in contextul in care Armenia a acuzat in ultimele luni acuzatii fara precedent impotriva Rusiei, afirmand ca trupele ruse de mentinere a pacii nu isi indeplinesc misiunea din Nagorno-Karabah si ca a fost o „greseala strategica” sa se bazeze doar pe Moscova pentru securitatea sa.

Armenia a inceput saptamana aceasta exercitii militare comune cu Statele Unite pe fondul celei mai recente dispute diplomatice cu Rusia.

Vorbind la randul sau despre Statele Unite marti, Putin a declarat ca diferitele procese in care fostul presedinte Donald Trump a fost inculpat sunt motivate politic si ca demonstreaza „putreziciunea” sistemului politic american.

„Tot ce se intampla cu Trump este o persecutie motivata politic a unui rival, despre asta este vorba. Si ea se intampla sub ochii opiniei publice din SUA si a intregii lumi”, a spus el, adaugand ca americanii „nu pot pretinde sa ii invete pe altii despre democratie”.

Vladimir Putin a respins din nou drept „baliverne totale” afirmatiile potrivit carora Trump ar avea o relatie speciala cu el sau Rusia.

Liderul de la Kremlin a vorbit si despre miliardarul sud-african Elon Musk, pe care l-a descris ca fiind o „persoana remarcabila” si un om de afaceri „activ si talentat”.

Lectia de istorie tinuta de presedintele Rusiei
Putin a avut si o interventie mai putin obisnuitain cadrul Forumului Economic Estic de la Vladivostok, afirmand ca decizia Uniunii Sovietice de a trimite tancuri in Ungaria si Cehoslovacia pentru a zdrobi protestele in masa in timpul Razboiului Rece a fost eronata.

„A fost o greseala", a recunoscut Putin cand a fost intrebat despre perceptia Rusiei ca putere coloniala din cauza deciziei Moscovei de a trimite tancuri in Budapesta in 1956 si in Praga in 1968.

„Nu este corect sa faci ceva in politica externa care dauneaza intereselor altor popoare", a declarat Putin, care in 2022 a trimis zeci de mii de soldati in Ucraina, declansand cel mai mare razboi terestru din Europa dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Putin a completat insa ca Statele Unite fac aceleasi greseli ca si Uniunea Sovietica. El a spus ca Washingtonul nu are „prieteni, ci doar interese”.

Revolta maghiarilor din 1956 a fost zdrobita de tancurile si trupele sovietice. Cel putin 2.600 de maghiari si 600 de soldati sovietici au fost ucisi in lupte.

Primavara de la Praga din 1968 s-a incheiat cand fortele Pactului de la Varsovia conduse de sovietici, cu exceptia Romaniei, au invadat Republica Socialista Cehoslovaca. 137 de cehi si slovaci au murit ca urmare a invaziei, potrivit istoricilor cehi.