Volodimir Zelenski a promulgat legea privind minoritatile nationale din Ucraina, criticata dur de guvernul roman

Interfax Ucraina noteaza ca, potrivit informatiilor notate in fisa proiectului de lege (nr. 8224) de pe site-ul Radei Supreme, documentul a ajuns inapoi in parlamentul ucrainean cu semnatura lui Zelenski joi, 29 decembrie.

Potrivit regulamentului Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea semnata de presedinte va fi publicata ulterior in ziarul „Vocea Ucrainei” iar majoritatea prevederilor acesteia vor intra in vigoare dupa 6 luni.

Rada Suprema a adoptat noua lege privind minoritatile nationale din Ucraina in a doua lectura pe 13 decembrie cu o larga majoritate de voturi.

Prevederile generale ale noii legi adoptate la Kiev

Potrivit textului proiectului de lege publicat pe site-ul Parlamentului, reprezentantii minoritatilor nationale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publica si intrunire pasnica, libertatea de exprimare a opiniilor si credintelor, de gandire, de vorbire, de constiinta si religie, participare la viata politica, economica si sociala, precum si la pastrarea identitatii culturale.

Documentul garanteaza de asemenea dreptul la folosirea libera a limbii minoritatilor nationale in viata privata si publica, in forme orale si scrise „in masura in care nu contravine legii”.

TASS, una dintre agentiile de presa ale statului rus, noteazca ca legea precizeaza de asemenea in mod explicit o interdictie a „popularizarii si propagandei” Rusiei, a actiunilor oamenilor de stat rusi si ale organismelor statului rus care creeaza o imagine pozitiva asupra acestora.

Legea impune guvernului sa ia masuri in termen de sase luni pentru a aduce intregul cadru de reglementare in conformitate cu acest document, asigurand intrarea lui in vigoare.

Conform ultimului recensamant al populatiei Ucrainei, efectuat in 2001, reprezentantii minoritatilor nationale reprezentau 22,18% din populatia tarii. Cel mai mare grup etnic au fost rusii, care reprezentau 17,3% din populatia totala a Ucrainei. Procentul romanilor era de 0,3%.

De ce a criticat guvernul roman legea minoritatilor nationale din Ucraina
Intr-un comunicat remis presei pe 22 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a anuntat ca Bogdan Aurescu i-a transmis omologului sau ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiza extrem de critica dupa adoptarea acestei legi, considerand „regretabil” ca actul normativ a fost adoptat fara consultarea Comisiei de la Venetia si a comunitatii romanesti din Ucraina.

MAE nota la momentul respectiv ca noua lege reprezinta o varianta imbunatatita in raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, dar ca „persista prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

Acestea ar fi:

in timp ce Opinia Comisiei de la Venetia nr. 960/2019 formulata asupra Legii ucrainene privind functionarea limbii de stat este critica sub aspectul reglementarilor privind folosirea limbii oficiale in educatie, Comisia de la Venetia raportandu-se la criticile formulate anterior in contextul evaluarii art. 7 din Legea educatiei, articolul din legea minoritatilor nationale dedicat educatiei face trimitere la dispozitiile Legii educatiei, deci preocuparile partii romane din perspectiva dreptului la educatie nu sunt satisfacute;

subzista limbajul neclar cu privire la atributiile de monitorizare ale autoritatii centrale insarcinate cu implementarea politicii de stat in domeniul minoritatilor nationale in legatura cu activitatile asociatiilor civice ale minoritatilor nationale;

nu exista nicio prevedere privind utilizarea limbii materne in relatia cu autoritatea judecatoreasca;

persista neclaritati privind aplicarea concreta a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare in administratie, in zonele locuite in mod traditional de persoane apartinand minoritatilor nationale si la cererea acestora, precum si a celor care reglementeaza ca informatiile de interes general (anunturi, care, printre altele, contin o oferta publica de incheiere a unui contract, placute informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscriptii si alte informatii textuale, vizuale si audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un numar nelimitat de persoane despre bunuri, lucrari, servicii, anumite entitati comerciale, functionari, angajati ai intreprinderilor sau autoritatilor de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate in limba minoritatii nationale (comunitatii) printr-o hotarare a consiliilor satesti, comunale, orasenesti;

dreptul de a-si manifesta religia sau credinta nu beneficiaza, in continuare, de o prevedere distincta, fiind inclus doar in articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;

in timp ce constituirea unui organ consultativ in cadrul organului executiv central menit sa asigure formarea si implementarea politicii de stat in domeniul protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale apare ca o masura pozitiva, subzista lipsa claritatii asupra modului de a decide care organizatie este reprezentativa pentru o minoritate atunci cand, de exemplu, exista mai multe asociatii constituite in cadrul aceleiasi minoritati nationale;

nu este clarificata problema asigurarii resurselor financiare pentru traducerea informatiilor referitoare la evenimentele artistice si culturale, atunci cand este necesara asigurarea traducerii in limba de stat;

subzista chestiunea lipsei de finantare pentru asociatiile reprezentative ale minoritatilor nationale, fiind prevazuta doar posibilitatea finantarii punctuale pe baza de proiecte si pe baza competitiva, in limitele bugetului alocat anual in acest scop.

MAE a sustinut in comunicatul de presa ca va continua dialogul cu partea ucraineana, reamintind totodata propunerea Romaniei de incheiere a unui Acord cuprinzator privind protectia drepturilor persoanelor apartinand comunitatilor romana din Ucraina si ucraineana din Romania cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreata de principiu la nivel bilateral inca de anul trecut.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti a notat insa ca din cauza razboiului Rusiei impotriva Ucrainei dialogul in materie a fost ingreunat si incetinit considerabil.

Ce a promis Zelenski in discursul din Parlamentul Romaniei

Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski a promis, in discursul din Parlamentul de la Bucuresti, deschiderea unui dialog cu Romania in privinta protectiei minoritatii romanesti din Ucraina. El le-a multumit romanilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainenilor.

„Sustinerea si respectul reciproc al popoarelor noastre este o baza pentru o apropiere mai mare. Cand situatia va permite vreau sa incep un dialog cu Romania pentru a permite intreaga protectie a minoritatii romanesti din Ucraina, sa asiguram toata sustinerea. Viitorul nostru este impreuna”, a spus Zelenski.