Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, vineri, schimbari in sistemul de mobilizare, in cadrul unei strategii de imbunatatire a situatiei armatei dupa 21 de luni de razboi cu Rusia, scrie stirileprotv.ro.
In mesajul sau video zilnic, Zelenski a mentionat ca la o reuniune a comandamentului armatei au fost discutate scenarii care sa conduca la "rezultate concrete" pentru anul 2024 in conditii de razboi. "In mod special, aceasta priveste chestiunea mobilizarii. Toata lumea in Ucraina intelege ca este nevoie de schimbari in acest domeniu", a indicat presedintele, potrivit Agerpres, care citeaza Reuters.
„Nu este vorba doar de numere, de cine poate fi mobilizat. Este vorba despre un interval de timp pentru fiecare persoana care este acum in armata, pentru a putea fi demobilizata, si pentru cei care se vor alatura armatei. Si este vorba despre conditii", a explicat Zelenski. "Au fost mai multe propuneri astazi si astept solutii cuprinzatoare", a adaugat el.
Ucraina, nevoie tot mai mare de arme noi
In perioada de inceput a invaziei ruse armata ucraineana a beneficiat de un aflux de voluntari dornici sa lupte, dar pierderile de pe front au fortat autoritatile sa recurga tot mai mult la mobilizari.
Presedintele Volodimir Zelenski i-a demis in august pe toti comandantii comisariatelor militare din tara, intr-un efort de a elimina un vast sistem corupt prin care barbatii incorporabili se sustrag mobilizarii prin oferirea unor sume de bani.
In acest timp, peste 650.000 de barbati ucraineni cu varste intre 18 si 64 de ani sunt inregistrati ca refugiati in cele 27 de state ale UE, plus Elvetia, Norvegia si Liechtenstein, conform datelor Eurostat, desi, conform legii martiale adoptate odata cu lansarea invaziei ruse, barbatii apti sa serveasca in armata cu varste intre 18 si 60 de ani au interdictie de a parasi teritoriul national.
La sfarsitul lunii octombrie, sotii si alti membri de familie ai soldatilor ucraineni trimisi pe front in razboiul cu Rusia au participat la manifestatii la Kiev, Odesa si in alte orase ale Ucrainei pentru a cere demobilizarea lor dupa 18 luni de serviciu in armata.
Comandantul-sef armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnii, a avertizat la inceputul lunii noiembrie ca razboiul cu Rusia a ajuns intr-un impas, in stadiul unui conflict de uzura, si Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor rusesti si de noi efective de soldati pentru a putea sa avanseze. Zalujnii a fost contrazis de Zelenski, care a pus rezultatele sub asteptari ale contraofensivei ucrainene pe seama superioritatii aeriene a Rusiei si a cerut Occidentului sporirea ajutorului militar.
Aceasta contraofensiva ucraineana declansata in luna iunie in sud-est in provinciile Donetk si Zaporojie s-a blocat in ultimele saptamani, fara vreun progres notabil si fara sperantele unei strapungeri a puternicelor linii defensive rusesti, in timp ce acum trupele ruse sunt cele care au revenit la actiuni ofensive si controleaza in continuare circa 20% din teritoriul Ucrainei. Dupa ce trupele ruse s-au retras in noiembrie anul trecut din partea de nord a provinciei sudice Herson, linia frontului nu s-a modificat aproape deloc, progresele fiecareia dintre tabere fiind nesemnificative, inregistrand in schimb mari pierderi in oameni si echipamente.
Ajutorul pentru Ucraina, blocat in SUA
Cele doua tabere nu publica date despre pierderilor lor in razboi, in schimb le exagereaza pe cele ale inamicului, cu rapoarte zilnice in care fiecare mentioneaza pierderi ale celeilalte care uneori depasesc o mie de soldati ucisi. Kievul a sustinut saptamana trecuta ca 321.800 de soldati rusi au murit in razboi, fara a mentiona pierderile din propria tabara, considerate secret de stat in Ucraina pana la sfarsitul razboiului. Intr-o postare pe Telegram, fostul consilier al presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksii Arestovici, a sustinut saptamana aceasta ca aproximativ 200.000 de soldati ucraineni au murit in acest razboi.
In acest timp, secretarul american de stat Antony Blinken a negat saptamana aceasta ca ar exista vreo "oboseala" in randul aliatilor cu privire la sustinerea Ucrainei in razboiul cu Rusia. "Trebuie sa continuam si vom continua sa sustinem Ucraina", a indicat seful diplomatiei americane, la finalul reuniunii ministeriale a NATO desfasurate miercuri la Bruxelles.
Blinken a asigurat ca in cele din urma va fi gasita o solutie la Washington, unde un ajutor pentru Ucraina este blocat in Congresul american din cauza reticentelor unor alesi republicani, in timp ce si statele europene ezita in suplimentarea acestui ajutor. Secretarul american de stat s-a declarat increzator ca "in saptamanile urmatoare" va fi deblocat ajutorul pentru Ucraina in Congresul american, caruia presedintele Joe Biden i-a cerut sa aprobe pentru Kiev o finantare suplimentara de 61,4 miliarde de dolari. SUA au oferit pana in prezent Ucrainei de cand a inceput razboiul un ajutor militar si financiar de 77 de miliarde de dolari, fata de cele 110 miliarde de dolari oferite de tarile europene.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.