Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat intr-un amplu interviu cu presa scandinava comportamentul Ungariei, subliniind ca relatia sa cu Rusia nu sunt in concordanta cu statutul sau de membru NATO, relateaza Ukrainska Pravda, transmite hotnews.ro.
„Cum sa rezolvam disputa cu Budapesta? Singurul lucru care se pune in discutie este ceea ce vrea Budapesta. Mi se pare ca exista o confuzie politica in randul elitelor politice din Ungaria. O situatie foarte ciudata: poate o tara NATO sa tina cu Rusia si sa fie impotriva NATO?".
Potrivit lui Zelenski, niciun aliat NATO nu poate sustine o tara care sustine ca alinta nord-atlantica este un inamic.
„Cred ca acesta este un comportament nerezonabil. Imi exprim opinia mea subiectiva. Aliat nu este doar un cuvant, ci si convingeri si actiuni. Aceasta este o uniune de state cu aceeasi viziune asupra securitatii, asupra valorilor. Au atitudini diferite fata de anumite puncte, dar exista un tratat de aliati care se protejeaza reciproc si valorile lor corespunzatoare", a declarat liderul de la Kiev.
Presedintele ucrainean considera ca Ungaria nu ar trebui sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste aderarea Ucrainei la NATO.
„Si daca toti aliatii spun "Rusia ne numeste dusman, trebuie sa punem Rusia la locul ei", atunci un stat nu poate spune: „Nu, Rusia este aliatul nostru". Nu poate fi asa. Asta inseamna ca nu mai esti un aliat al NATO. Deci, daca esti de jure un aliat, dar de facto lucrezi impotriva [Aliantei], atunci nu ar trebui sa iti dai cu parerea daca Ucraina ar trebui sau nu sa adere la NATO. Si nu ar trebui sa pui obstacole", a adaugat Zelenski.
Premierul ungar Viktor Orban si-a exprimat anterior indignarea atunci cand secretarul general al NATO a declarat, in timpul unei vizite la Kiev, ca Ucraina ar trebui sa devina membra a alinatei nord-atlantice in viitor.
Orban baga bete-n roate Ucrainei la NATO
Orban a mai spus recent ca Ucraina este o „tara inexistenta din punct de vedere financiar" si ca, fara sprijinul partenerilor sai, razboiul s-ar fi incheiat imediat.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat in mod constant ca, pe termen mediu, Ucraina va adera la NATO, dupa ce invazia rusa se va incheia.
Viktor Orban si-a exprimat insa rapid surpriza fata de ultima declaratie in acest sens facuta de seful NATO.
„Ce?!”, a exclamat premierul ungar, intr-un tweet de un singur cuvant, vineri dupa-amiaza, reactionand la un articol din POLITICO despre comentariile lui Jens Stoltenberg.
Declaratiile lui Orban au primit imediat laude la Moscova, dar Kievul i-a reamintit Ungariei de propria dependenta de finantarea UE.
Membrii NATO, inclusiv Ungaria, au convenit in 2008, la summitul de la Bucuresti, ca Ucraina va adera in cele din urma la alianta, refuzandu-i insa atunci aderarea imediata, in special din cauza opozitiei Frantei si Germaniei.
NATO este o alianta militara formata din 31 de tari, iar pentru admiterea unui nou membru este nevoie de unanimitate. Ungaria, la fel ca oricare alt membru NATO, se poate opune prin veto aderarii unor noi membri.
Aderarea la blocul militar occidental aduce avantajul protectiei articolului 5 din tratatul fondator, care prevede ca un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Asta inseamna ca, in cazul in care Ucraina, ca membru NATO, ar fi invadata sau atacata, toti membrii NATO, inclusiv Ungaria, ar trebui sa vina in ajutorul sau.
Ungaria blocheaza de ani de zile summiturile dintre oficialii NATO si liderii militari ucraineni
Ungaria, care a aderat la NATO in 1999 si care de cand a inceput razboiul din Ucraina a fost suspectata de atitudini pro-ruse, si-a aratat deja tentatia de a se folosi ca de o parghie de puterea de a se opune extinderii aliantei. Dupa luni de amanari, in martie, a fost penultima tara din NATO, ultima fiind Turcia, care a ratificat aderarea Finlandei la NATO, o aderare decisa deja de toti membrii, in vara anului 2022, la summitul Aliantei de la Madrid. De asemenea, Budapesta s-a alaturat Turciei pentru a bloca candidatura Suediei. In martie, purtatorul de cuvant al guvernului, Zoltan Kovacs, i-a acuzat pe oficialii suedezi ca stau pe „tronul prabusit al superioritatii morale”, scrie BBC.
Pe de alta parte, relatiile dintre Kiev si Budapesta sunt de mult timp tensionate, iar Viktor Orban s-a aratat mai putin critic fata de liderul rus Vladimir Putin decat alti lideri occidentali. Si, desi guvernul sau a condamnat invazia ilegala a Ucrainei, liderul ungar nu a trimis arme Kievului si face afaceri in continuare cu Moscova in domeniul energiei. De asemenea, de ani de zile Ungaria a blocat summiturile dintre oficialii NATO si liderii militari ucraineni, sustinand ca este preocupata de drepturile vorbitorilor de limba maghiara din vestul Ucrainei, mentioneaza BBC.
In ciuda afirmatiilor sale, Jens Stoltenberg a recunoscut, in cadrul unei reuniuni la baza aeriana americana Ramstein din Germania, ca demersul Kievului de a adera la Alianta nu este o prioritate imediata. „Principalul obiectiv acum este, bineinteles, cum sa ne asiguram ca Ucraina invinge (in razboiul cu Rusia)”, a declarat el. „Fara o Ucraina suverana si independenta, nu are sens sa discutam despre aderare”, a spus Stoltenberg.
Insa pozitia Budapestei promite sa aprinda o noua disputa in cadrul NATO, noteaza BBC. Membrii estici ai blocului au petrecut luni de zile facand presiuni asupra oficialilor pentru a da Kievului un calendar de aderare si pentru a-i da semnale ca face progrese in vederea aderarii la Alianta.
„De-NATO-izare”
In plus, Fidesz, partidul de guvernamant al Ungariei, condus de Viktor Orban, nu a sustinut proiectul de rezolutie prin care se cerea arestarea presedintelui rus Vladimir Putin in baza unui mandat emis de Curtea Penala Internationala.
Iar guvernul lui Viktor Orban a inceput concedierile in masa in randul ofiterilor. Seful Statului Major al armatei ungare, generalul-locotenent Romulusz Ruszin-Szendi, a fost eliberat din functie, conform unui decret semnat joi de presedinta Ungariei, Katalin Novak, la cererea ministrului Apararii Kristof Szalay-Bobrovniczky, relateaza agentia MTI.
Baza legala pentru demiterea in masa a ofiterilor superiori se regaseste intr-un decret emis in ianuarie de guvernul premierului Viktor Orban. Decretul ii permite ministrului Apararii sa elibereze din functie militarii care au implinit varsta de 45 de ani si au cel putin 25 de ani de cariera militara, cu un preaviz de doua luni.
Unii vad in acest demers ceea ce descriu drept o „de-NATO-izare”, altii o considera o masura fireasca.
Politicieni de opozitie afirma ca masura este menita sa slabeasca orientarea pro-occidentala a Ungariei si sa umple armata cu persoane loiale politic.