Afla istoria legendarului GAZ 22, considerat unul dintre primele crossover-uri din lume

GAZ-22 Volga a fost produs intre anii 1962 si 1970 si a fost elaborat de catre constructorii uzinei din Gorkii in baza berlinei GAZ-21, deosebit de populara dar si prestigioasa in acea vreme. In paralel, a inceput proiectarea berlinei GAZ-22, insa la un moment dat s-a renuntat la concept si a ramas doar break-ul. Prezentat pentru prima data la expozitia ВДНХ, noua Volga era conceputa ca o masina de serviciu cu caracter utilitar gratie caroseriei de tip break cu cinci usi. Masina era distribuita preponderent institutiilor de stat - de asta a fost mai putin populara printre oamenii de rind. Noile masini erau utilizate cel mai des ca si taximetre sau ambulante, dar si pentru multe alte tipuri de servicii pentru care erau fabricate modele modificate.

Break-ul era utilizat si de catre pompieri, ca automobil de escorta in aeroporturi, de catre militieni si alte servicii speciale. Cel mai probabil, anume cu aceasta masina se deplasa acel incasator atit de asteptat pe ulita sa de catre acel bandit in celebra zicala:”Va trece si pe ulita mea un incasator”

Autoritatile soviectice nici nu s-au gandit ca aceasta masina poate fi utilizata in sectorul privat pentru ca acesta lipsea, pe foaie. Respectiv, GAZ 22 nici nu a fost pus in libera vinzare. Persoanele fizice urmau sa-si puna pofta-n cui si sa invidieze  “capitalismul muribund si salbatic“ care, culmea, punea la dispozitia micilor fermieri dar si a altor categorii de automobilisti varianta de export GAZ-22 Volga. Era unul dintre paradoxurile “socialismului dezvoltat” care doar la oamenii lui nu se gindea. Dar oricare regula are si exceptii. Mici, cum a fost in cazul lui GAZ-22. Printre putinii posesori privati ai acestei masini a fost celebrul actor Iuri Nikulin, care a beneficiat de un break pentru ca sa-si poata transporta echipamentul de circ. 

Fata de oamenii de rind, nomenclatura sovietica utiliza la maxim potentialul acestui break. Se spunea ca Secretarul General al PCUS, Leonid Ilici Brejnev, ar fi mers la vinatoare cu unul dintre cele cinci modele speciale GAZ-22 dotate cu tractiune integrala. 

Modelul de baza GAZ-22 Volga avea un motor pe benzina, cu 4 cilindri, de 2445 cm3 care dezvolta 75 de cai-putere. In cazul masinilor de export, numarul cailor de sub capota crestea pina la 85. Consuma intre 13 si 16 litri la 100 de kilometri si putea atinge o viteza maxima de 115-120 km/h. GAZ-22 avea tractiune spate si cutie de viteze mecanica in 3 trepte. Este o masina utilitara sigura si rezistenta, plus ca si parametrii sunt impresionanti: o lungime de aproape 5 metri si o inaltime de peste 1,6 metri. Spre deosebire de berlina GAZ-21, break-ul avea cauciucuri mai rezistente, deoarece era mai greu. 

Vorbim de o masina mare si incapatoare, datorita banchetei din spate rabatabile si a plafonului inalt. Masina putea transporta incarcaturi cu greutatea de pana la 400 kg. Daca la bord se aflau toti cei patru pasageri “regulamentari”, acest indice scadea pana 176 de kilograme.

In anii ’60 ai secolului trecut, constructorii auto sovietici reuseau sa tina pasul cu colegii lor de peste hotare. Modelele erau indraznete ca design, sigure si rezistente. In acea perioada, "ei" copiau de la "noi": un alt break care a facut istorie, produs de Mercedes, a inceput sa fie fabricat abia in anii ’70, atunci cind GAZ 22 parasea banda rulanta a uzinei Gorkii. Masinile produse in URSS erau exportate pe scara larga peste hotare, inclusiv in statele capitaliste. La fel ca si berlina de baza GAZ-21, la export a ajuns si break-ul GAZ-22. Bineinteles, variantele de export erau vizibil imbunatatite fata de masinile destinate pietii interne. Schimbarile tineau ma ales de calitatea materialelor din interior, iar suprafetele exterioare erau cromate. De aici vine si numele de uz “chrom” sau “lux” dupa cum au fost botezate acestea in popor. Vorbim de modelele modificate ГАЗ-22Г, ГАЗ-22Е si ГАЗ-22Н cu volanul amplasat in dreapta.

Editia din iulie 1964 a publicatiei britanice “The Motor” nota unele defecte ale break-ului sovietic, cum ar fi dinamica si design-ul. Intr-adevar, viteza maxima este de doar 120 km/h iar prima suta de km este atinsa foarte greu, in tocmai 30 sec! Totodata, revista a apreciat inalt capacitatea automobilului, siguranta, durabilitatea si calitatile lui off-road. Ziaristii erau incintati de universalitatea si practicitatea vehiculului, dar si de pretul de 998 de lire sterline, care includea taxele pentru o masina cu toate optiunile.

Break-ul GAZ-22 Volga a suferit insa la capitolul eficienta – transportarea greutatilor mici nu era rentabila tinind cont de costurile marterialelor utilizate. Erau trainice, dupa cum se facea totul pe vremuri, dar scumpe. Parcurile de taximetre se descurcau si cu berline, astfel ca deceniul 7 al secolului trecut a inceput fara GAZ-22 Volga.

Nu uitam nici de contextul istoric al acelor vremuri - Leonid Ilici Brejnev a sters cu bureta tot ce a scris Nikita Sergeevici Hrushciov, iar constructia de masini nu a facut exceptie. Astfel, deschizatorul de drumuri GAZ-22 Volga a fost inlocuit cu break-ul GAZ 24-02, o alta masina care a facut istorie.