Chișinăul nu riscă să rămână fără apă, însă, într-un scenariu extrem, capitala ar putea ajunge să fie alimentată prin cisterne. Soluțiile guvernului în cazul în care nivelul Nistrului continuă să scadă

Potrivit lui Hajder, Chișinăul are o vulnerabilitate suplimentară față de alte localități alimentate din Nistru. Stația de captare a Capitalei a fost construită în anii ’60-’70 și este una fixă, care nu se adaptează suficient de bine la scăderea nivelului apei.

„Eu consider că avem cea mai vulnerabilă stație de captare din țară la acest moment. Din păcate. Capitala a ajuns să aibă o stație vulnerabilă.”

Ministrul explică faptul că situația este diferită față de nordul țării, unde stația de la Cosăuți captează apa de la adâncime și dispune de o rezervă de nivel de peste un metru.

În cazul Chișinăului, însă, stația este rigidă, iar problema este dacă echipamentele existente vor putea capta apa atunci când nivelul Nistrului va continua să scadă.

„Noi trebuie să ne asigurăm că vom avea capacitatea tehnică să putem să o captăm de acolo, de undeva.”

„Apa va exista, problema este să putem ajunge la ea”

Gheorghe Hajder susține că, în prezent, debitul Nistrului este de aproximativ 33 de metri cubi pe secundă, în timp ce necesarul zilnic al municipiului Chișinău este de circa 170-200 de mii de metri cubi, echivalentul a aproximativ doi metri cubi pe secundă.

„Chiar și în condițiile actuale, când avem un debit extrem de scăzut, totuși sunt 33 de metri cubi pe secundă. Deci municipiul Chișinău ar consuma 2 metri cubi pe secundă din 33. Deci apă, din punct de vedere fizic, va exista.”

Potrivit ministrului, riscul major ține de infrastructura de captare și nu neapărat de faptul că Nistrul ar seca complet.

Guvernul a transmis deja pompe către Apă-Canal Chișinău pentru a putea fi menținut procesul de captare în cazul scăderii nivelului apei.

Într-un scenariu extrem, apa ar putea fi adusă cu cisterne

Autoritățile analizează mai multe soluții pentru situația în care nivelul Nistrului va continua să scadă. Printre acestea se numără pomparea apei către camera de captare și construirea unui baraj mai jos de stație, care ar putea ridica nivelul apei în zona de captare.

În cazul în care sursele existente nu ar fi suficiente, iar infrastructura de captare nu ar putea asigura necesarul, una dintre variantele extreme ar fi alimentarea populației cu apă transportată cu cisterne.

Ministrul spune că nu își dorește ca autoritățile să ajungă la acest scenariu și că toate măsurile trebuie luate înainte ca situația să devină critică.

Un nou baraj, soluție pentru ridicarea nivelului apei

O altă soluție analizată este construcția unui baraj în aval de stația de captare a Capitalei. Acesta ar crea un obstacol pentru apă și ar permite creșterea nivelului Nistrului în zona stației.

Potrivit lui Hajder, problema trebuie tratată ca una de securitate a aprovizionării cu apă, iar investiția trebuie realizată indiferent de costuri.

„Cred că nu trebuie să vorbim de bani. Pentru că orice investiție trebuie făcută, indiferent de cost.”

Stație nouă de captare, cu bani din Germania

Pe termen lung, Guvernul intenționează să construiască o nouă stație de captare a apei pentru Chișinău. Proiectul este realizat cu sprijinul Germaniei.

Ministrul Mediului a precizat că Germania urmează să ofere 18 milioane de euro sub formă de grant, Guvernul Republicii Moldova – 6 milioane de euro, iar Primăria Chișinău – aproximativ 2 milioane de lei.

În prezent se lucrează la caietul de sarcini, după care urmează procedurile de achiziție. Potrivit ministrului, noua infrastructură ar putea fi realizată până în anul 2030.

Prutul asigură apa pentru aproximativ 400 de mii de oameni

Criza nu se limitează însă la Chișinău. Potrivit lui Hajder, aproximativ 400 de mii de persoane sunt alimentate cu apă din Prut, iar evoluția situației hidrologice trebuie urmărită și pe acest râu.

Ministrul spune că Republica Moldova trebuie să-și diversifice sursele de apă și să pregătească alternative, inclusiv din subteran și din acumulări.

O eventuală utilizare a lacului Ghidighici, însă, nu ar putea fi făcută imediat. Apa de acolo ar trebui tratată, iar infrastructura necesară pentru a o transporta în sistemul de alimentare al Capitalei nu există în prezent.

Inventarierea sondelor și a surselor alternative

O altă soluție discutată este inventarierea tuturor sondelor și fântânilor arteziene care ar putea reprezenta surse alternative de apă pentru Capitală.

Unele dintre acestea se află în proprietate privată, în urma proceselor de privatizare. Ministrul susține însă că, în cazul unei situații extreme și în condițiile stării de urgență, autoritățile au instrumentele necesare pentru a utiliza resursele disponibile.

„În acest caz avem instrumentul stării de urgență, iar dacă va exista o necesitate stringentă, cu siguranță, noi putem utiliza toate resursele disponibile din oraș, deci indiferent din proprietate.”

Hajder afirmă că Ministerul Mediului a solicitat încă din luna martie informații despre aceste surse, însă datele primite de la autoritățile locale au fost incomplete.

Curăraru: „Trebuie să-și unească eforturile”

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că problema apei trebuie tratată drept una de securitate națională, iar disputa dintre autoritățile centrale și Primăria Chișinău riscă să distragă atenția de la soluțiile concrete.

„Este o situație cu adevărat de securitate, excepțională. Nu degeaba ea a fost ridicată și pe Consiliul Național de Securitate.”

Curăraru susține că Guvernul și Primăria Chișinău trebuie să renunțe la schimbul de replici și să lucreze împreună pentru a asigura alimentarea populației cu apă.

„Este, până la urmă, o problemă de securitate națională și el este interesat ca oamenii să fie aprovizionați cu apă.”

Expertul a criticat și modul în care subiectul a fost transformat într-o dispută politică și a atras atenția asupra faptului că, indiferent cine este responsabil pentru anumite decizii din trecut, autoritățile trebuie să găsească acum soluții.

„Această situație trebuie să ne deschidă ochii tuturor autorităților locale, celor guvernamentale, ca totuși să găsim soluții și alternative pe termen lung.”

Curăraru: Criza nu poate fi pusă doar pe seama Ucrainei

Andrei Curăraru a respins și narațiunile potrivit cărora Republica Moldova și Ucraina ar fi provocat intenționat criza apei pentru a distrage atenția de la alte probleme.

El a subliniat că problemele hidrologice sunt vizibile și în Ucraina, inclusiv în localități unde alimentarea cu apă se face deja după un anumit grafic.

„Este o criză care este legată de secetă. Și când vorbim despre secetă, cred că foarte multă lume nu înțelege că dacă plouă la noi, asta nu înseamnă că plouă și în Carpați, de unde izvorăște Nistrul.”

Potrivit expertului, Republica Moldova trebuie să se adapteze unei realități hidrologice diferite de cea cu care autoritățile au fost obișnuite în ultimele decenii.

„Am avut un noroc chior până acum”

Curăraru susține că lipsa unor investiții suficiente în infrastructura de captare și în surse alternative a făcut ca problema să fie amânată.

„Am avut un noroc chior până acum, când am avut astfel de ani secetoși, iar ceea ce ne arată acest an este că intrăm într-o nouă realitate.”

În opinia expertului, modernizarea stațiilor de captare, protejarea zonelor umede și crearea unor surse alternative de apă trebuie să devină priorități pentru autorități.

Guvernul spune că poate interveni prin starea de urgență

Gheorghe Hajder afirmă că declararea stării de urgență hidrologică permite autorităților centrale să intervină mai rapid.

Astfel, echipamentele pot fi procurate și mobilizate fără parcurgerea tuturor procedurilor obișnuite, iar Guvernul poate interveni rapid dacă Primăria Chișinău solicită resurse suplimentare.

„Noi nu avem timp să facem procedurile de achiziții până când durează termenii. De asta, cumva, oamenii nu au cât timp să aștepte.”

Ministrul spune că Guvernul este pregătit să ofere în continuare sprijin Primăriei și Apă-Canal Chișinău, indiferent de disputele dintre autorități.

„Chiar nu este loc de nici o acuzație politică, indiferent. La modul practic noi o să oferim tot ajutorul necesar, iar în următoarele zile vom accelera și această comunicare și în cazul în care nu se va rezuca, consultați că noi vom insista să ajutăm dacă nu se dorește. Dar guvernul, cu siguranță, nu va accepta ca oamenii să nu fie aprovizionati.”

Economisirea apei, recomandată populației

Pe termen scurt, ministrul le cere oamenilor să reducă risipa de apă. Pe termen lung, însă, soluțiile presupun investiții în infrastructură, împădurire, protejarea zonelor umede, curățarea râurilor și dezvoltarea unor surse alternative de alimentare.

„În primul rând trebuie să economisim apa, pentru că asta trebuie să fie o măsură care să ne caracterizeze indiferent de situații.”

Potrivit ministrului Mediului, criza actuală trebuie să determine autoritățile să trateze apa drept o resursă strategică și să pregătească infrastructura pentru perioadele în care debitele râurilor vor fi mult mai mici decât valorile cu care Republica Moldova s-a obișnuit până acum.