Elevii din Moldova au rezultate mai bune decât cei din Bulgaria la matematică, lectură și științe, dar rămân în urma celor din România și Ucraina. Sunt datele celui mai recent test PISA, care a evaluat elevi de 15 ani din 91 de țări și economii. Față de testarea precedentă, Moldova a progresat la științe, dar a pierdut teren la matematică și, mai ales, la lectură. Iar rezultatele arată diferențe mari nu doar între discipline, ci și între școli, sate și orașe, dar și între fete și băieți. În plus, mai puțin de 1% dintre elevii testați în Moldova au obținut rezultate de top.
La PISA, Moldova a obținut 422 de puncte la științe, 410 la matematică și 404 la lectură. La toate cele trei discipline, elevii moldoveni au rezultate mai bune decât cei din Bulgaria. Asta în condițiile în care Bulgaria alocă educației un buget de aproximativ cinci ori mai mare decât Moldova, calculat în euro. Țara noastră este însă sub media Uniunii Europene la toate cele trei domenii. Diferența ajunge până la 54 de puncte, ceea ce, raportat la reperul PISA, înseamnă un decalaj de aproximativ doi-trei ani de învățare.
Față de testarea din 2022, Moldova a înregistrat un progres de 5 puncte la Științe. În schimb, la Matematică, rezultatul a scăzut cu 4 puncte, pe când cel mai mare regres este la Citire, cu 7 puncte mai puțin. Analizând datele, deducem că și elevii din Ucraina, țară care își desfășoară sistemul educațional în condiții de război, au evoluat la Științe, dar au scăzut la celelalte discipline. România a pierdut teren la toate trei domenii, cea mai dramatică scădere este la lectură, cu tocmai 15 puncte.
DINA MUNTEANU, REPORTER PRO TV: Rezultatele generale ascund însă o problemă și mai mare: nu toți elevii au aceleași șanse. Iar diferențele se văd și în funcție de școala în care învață. În instituțiile mici, 68 la sută dintre elevi nu ating nivelul de bază la matematică. Pe când în școlile mari, proporția este de 37,4 la sută. Și la lectură diferența este semnificativă: 65 la sută dintre elevii din școlile mici nu ajung la nivelul minim, față de 32,3 la sută în instituțiile mari. În medie, elevii din școlile mari obțin cu 60 până la 65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici, în toate cele trei domenii evaluate. Practic, între cele două grupuri există un decalaj de aproape trei ani de învățare, dacă e să folosim reperul PISA.”
Diferențe mari apar și între elevii din orașe și cei de la sate. În funcție de disciplină, decalajul ajunge la 55 până la 65 de puncte în favoarea elevilor din mediul urban. Expertul economic Stas Madan pune această diferență pe seama accesului mai bun la profesori și la resurse educaționale în școlile din orașe.
Stas MADAN, EXPERT ECONOMIC: „Deci în orașe, copiii învață în mare parte în instituții de învățământ mai mari, cu mai mulți elevi, cu un mediu mai competitiv și cu acces mai bun la resurse atât umane de profesori, cât și, în general, resurse educaționale. Și dimensiunea aceasta explică perfect aceste rezultate.”
Diferențe apar și între fete și băieți. În Moldova, băieții au rezultate mai bune la matematică, în timp ce fetele îi depășesc la lectură. Același tipar s-a văzut și la edițiile anterioare ale testării PISA.
Vladimir GUȚU, DOCTOR HABILITAT ÎN PEDAGOGIE: „Deci, în primul rând, trebuie de făcut o cercetare sau mai multe cercetări în continuu. Nu pur și simplu odată ai făcut un chestionar, ai întrebat și gata. Pentru că putea să influențeze asupra acestor rezultate, care sunt mai slabe sau mai proaste decât anii precedenți, poate să fie un factor foarte simplu. Inteligență artificială sau schimbarea mentalității ideilor sau lipsă motivației de învățare.”
PISA 2025 a testat, pentru prima dată, și cât de bine știu elevii să învețe într-o lume digitală. La acest capitol, Moldova a obținut 452 de puncte, un rezultat mai bun decât cel al României, Bulgariei și Georgiei.
Lilia IVANOV, DIRECTOAREA AGENȚIEI PENTRU CURRICULUM ȘI EVALUARE: „De ce Republica Moldova participă la această testare? Din trei motive. Deci, cel puțin trei motive. Ne oferă o măsură comparabilă internațională a calității educației, ne arată cum evaluăm în timp față de noi înșine și, în al treilea rând, ne dă dovezi pe care să construim politicile educaționale.”
Rezultatele PISA arată că diferența dintre elevii foarte buni și cei care rămân în urmă este tot mai mare, scrie publicația britanică Economist. În țările dezvoltate, aproape unul din cinci adolescenți are rezultate foarte slabe la matematică, lectură și științe. În top se mențin sistemele asiatice, precum Singapore și Japonia, în timp ce Finlanda, cândva un model educațional, continuă să piardă teren. Turcia este una dintre țările care au făcut progrese importante, în timp ce multe sisteme occidentale au înregistrat scăderi. Iar o concluzie importantă este că inteligența artificială va face educația și competențele bune și mai importante, în timp ce oamenii cu puține calificări sunt cei mai expuși schimbărilor de pe piața muncii.
VASILE TOFAN, PREMIERUL REPUBLICII MOLDOVA: „Eu vreu să încurajez sau să-l să fac să gândească pe fiecare politician care insistă ca să păstrăm copiii noștri activi în școli mici, cu resurse limitate, cu un număr limitat de profesori și speculează acest subiect.”
La PISA 2025 au participat peste 760 de mii de elevi din 91 de țări și economii. În Moldova au fost testați aproximativ 6 600 de elevi din 273 de școli. În clasamentul calculat după rezultatele celor trei discipline, Moldova ocupă locul 59, imediat înaintea Bulgariei. România și Ucraina sunt mai sus în clasament. Iar printre performerii de top se află Singapore și patru regiunile chineze. În Europa, cel mai bine se descurcă Estonia, care rămâne liderul continentului la rezultatele PISA.