Economia globală se va confrunta cu o nouă provocare în situaţia în care conflictul care a blocat Strâmtoarea Ormuz nu va fi rezolvat în câteva săptămâni, a declarat directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), Fatih Birol.
„Pieţele sunt nervoase” şi se confruntă cu o „mare incertitudine” din cauza escaladării atacurilor din ambele părţi, care ameninţă să perturbe transporturile de petrol, îngrăşăminte, gaze naturale şi alte mărfuri prin această cale navigabilă cheie”, a declarat Birol într-un interviu acordat miercuri în marja Forumului de Securitate Aspen din Colorado, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Traficul prin Strâmtoare Ormuz s-a redus semnificativ în ultima săptămână, deoarece navele au fost atacate, iar SUA au reimpus o blocadă asupra transporturilor maritime iraniene. Încărcările de petrol ale Arabiei Saudite din interiorul Golfului Persic au scăzut în urma atacurilor asupra tancurilor petroliere, în timp ce Organizaţia Maritimă Internaţională a declarat că Strâmtoare Ormuz rămâne prea periculoasă pentru tranzitarea navelor comerciale.
„Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, s-ar putea să ne confruntăm, din nou, cu unele dificultăţi pentru economiile din întreaga lume, inclusiv cele din regiune, naţiunile în curs de dezvoltare şi Asia”, a declarat Birol.
„Nu vorbim de luni, ci de săptămâni”, după care strâmtoarea trebuie să fie „complet deschisă, necondiţionat deschisă”, a spus Birol.
Chiar dacă întreruperea livrărilor de energie şi materii prime din Golful Persic a afectat economii precum Coreea de Sud şi Japonia, ţări precum Bangladesh, Pakistan şi India sunt mult mai vulnerabile la astfel de întreruperi, a subliniat Birol.
Agenţia Internaţională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizaţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Conflictul SUA-Iran pune presiune pe decizia BCE privind dobânzile
Noile confruntări dintre Statele Unite şi Iran şi creşterea accentuată a preţului petrolului au readus în discuţie decizia Băncii Centrale Europene (BCE) privind dobânzile, care urmează să fie anunţată săptămâna viitoare, transmite CNBC, citat de News.ro.
Investitorii îşi reevaluează aşteptările înaintea şedinţei de politică monetară din 22 iulie, după ce scumpirea petrolului a redus probabilitatea ca BCE să menţină dobânzile neschimbate.
Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că reluarea conflictului din Orientul Mijlociu şi noua creştere a preţurilor la petrol arată că situaţia rămâne ”extrem de volatilă”, iar nivelul de incertitudine este foarte ridicat.
„Este recomandabil să acţionăm cu prudenţă, dar şi cu hotărâre atunci când este necesar. Politica monetară va rămâne vigilentă”, a afirmat Nagel.
După ce a redus dobânda-cheie de patru ori în prima jumătate a anului 2025, de la 3% la 2%, BCE şi-a schimbat direcţia în luna iunie şi a majorat dobânda pentru facilitatea de depozit cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,25%, ca reacţie la accelerarea inflaţiei provocată de scumpirea energiei.
Inflaţia din zona euro se apropiase anterior de ţinta de 2% a BCE, însă războiul cu Iranul a împins-o până la 3,2% în luna mai. Estimările preliminare arată că în iunie inflaţia a încetinit la 2,8%, deşi preţurile energiei au fost cu 8,7% mai mari decât în urmă cu un an, iar inflaţia de bază s-a situat la 2,4%.
Creşterea recentă a cotaţiilor petrolului a reaprins însă temerile privind inflaţia. Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în septembrie au depăşit 85 de dolari pe baril, după ce în urmă cu doar o săptămână se tranzacţionau în jurul valorii de 70 de dolari.
Evoluţia preţului petrolului este deosebit de importantă pentru economia zonei euro, care şi-a acoperit 57% din necesarul de energie din importuri în 2024, potrivit datelor Eurostat.
În acelaşi timp, membrii BCE încearcă să evite o înăsprire excesivă a politicii monetare, în condiţiile în care economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului 2026, iar o nouă majorare a dobânzilor ar putea accentua riscul unei recesiuni, scrie știrileprotv.ro.