Ucraina este pe locul patru într-un clasament al celor mai puternice servicii de informații din Europa, realizat de publicația franceză L’Express. În fața serviciului ucrainean SBU sunt doar MI6 din Marea Britanie, serviciul francez și cel olandez. Performanța Kievului este pusă în special pe seama operațiunilor desfășurate împotriva Rusiei în timpul războiului. Iar în timp ce agenții ucraineni sunt considerați printre cei mai eficienți din Europa, Viena a devenit unul dintre principalele terenuri de confruntare ale serviciilor secrete din întreaga lume.
Viena este una dintre cele mai sigure și vizitate capitale europene. În spatele imaginii sale elegante se ascunde însă o altă realitate. Orașul a devenit, în ultimele decenii, un important centru pentru serviciile de informații străine.
„Dar majoritatea provin din state cu o orientare politică semnificativ anti-occidentală, precum China și Iran, iar o mare parte dintre ei aparțin serviciilor cunoscute SВR și FSB ale Federației Ruse. În prezent, Moscova are aproximativ 180 de diplomați acreditați la Viena, dintre care aproximativ 60 sunt cunoscuți pentru faptul că își folosesc statutul drept acoperire pentru desfășurarea unor activități de culegere de informații.”
Viena este atractivă pentru spioni datorită poziției sale strategice și numeroaselor organizații internaționale găzduite aici, inclusiv ONU, OSCE și OPEC. Un alt avantaj este neutralitatea Austriei, înscrisă în Constituție din 1955. Iar legislația permite serviciilor străine să opereze în țară atât timp cât activitățile lor nu vizează Austria. Pentru Rusia, acest avantaj este cu atât mai important cu cât rețeaua sa de spionaj din Europa a fost afectată de expulzarea diplomaților după invazia Ucrainei.
„În plus, centrul de spionaj al Rusiei din Viena nu doar că le-a permis să-și păstreze o mare parte din rețeaua existentă în Europa de Vest, dar le-a oferit și posibilitatea de a o extinde constant, prin recrutarea unor potențiali agenți „adormiți”. Un agent „adormit” este o persoană plasată într-o țintă cu scopul de a se integra mai întâi în comunitate, înainte de a primi ordine și a desfășura activități de spionaj.”
În lumea spionajului, însă, informația nu este suficientă. Serviciile trebuie să decidă și când pot folosi ceea ce află, fără să-și compromită sursele sau accesul la rețelele pe care le-au construit.
Greg MILLER, JURNALIST DE INVESTIGAȚII INTERNAȚIONALE, WASHINGTON POST: „Aceasta este întotdeauna o dilemă pentru serviciile de informații. Obții informații prin operațiuni delicate. Trebuie să decizi dacă acționezi în baza lor. Pentru că, dacă o faci, riști să pierzi accesul pe viitor. Riști să dezvălui ce anume ți-a permis să pătrunzi în acea rețea și ce te-a ajutat să obții, de fapt, informația secretă în primul rând.”
În timp ce Viena este un teren important pentru această confruntare din umbră, serviciile europene sunt evaluate într-un clasament realizat de publicația franceză L’Express. Pe primul loc este MI6, serviciul britanic de informații externe. Franța ocupă poziția a doua, iar Olanda este pe locul trei. Surpriza este Ucraina.
Serviciul SBU ajunge pe locul patru, iar operațiunile împotriva Rusiei desfășurate în timpul războiului i-au adus puncte importante în evaluarea experților. Germania completează primele cinci poziții. În a doua jumătate a clasamentului apar Polonia, Norvegia, Suedia, Letonia și Danemarca. Clasamentul a fost realizat după trei luni de analiză, cu participarea a 60 de experți din 25 de țări, inclusiv actuali și foști șefi ai serviciilor de informații.