Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova avertizează cetățenii să evite deplasările în Israel în perioada următoare, în contextul în care Aeroportul Ben Gurion va rămâne închis cel puțin până la data de 16 aprilie, pe fondul situației de securitate din regiune.
Decizia autorităților israeliene vine într-un moment sensibil, marcat de apropierea sărbătorilor pascale și de tradiționalul pelerinaj pentru aducerea focului haric. În aceste condiții, oficialii de la Chișinău atrag atenția că organizarea călătoriilor spre Israel implică riscuri majore și un grad ridicat de incertitudine.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, zborurile sunt direct afectate de restricțiile impuse, iar situația se poate schimba rapid, inclusiv prin prelungirea sau modificarea măsurilor fără un preaviz clar. Astfel, planurile credincioșilor care intenționau să participe la pelerinajele pentru focul haric ar putea fi date peste cap.
Recomandările autorităților
În acest context, ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor:
să amâne deplasările planificate până după 16 aprilie;
să evite participarea la pelerinaje în această perioadă;
să urmărească constant informațiile oficiale ale autorităților competente.
Situație în continuă schimbare
De asemenea, cetățenii sunt îndemnați să se informeze din surse sigure, inclusiv de pe paginile oficiale ale ministerului și ale misiunilor diplomatice, în condițiile în care situația de securitate din Israel rămâne volatilă și imprevizibilă.
Mitropolia intenționează să mergă și anul acesta după Focul Haric
Anterior, Mitropolia Moldovei a anunțat că în pofida situației tensionate din Orientul Mijlociu, vor organiza pelerinaje spre Țara Sfântă, pentru a aduce Sfânta Lumină de la Ierusalim.
Când a început conflictul și cum a influențat conflictul din Orientul Mijlociu întreaga lume?
Conflictul actual din Orientul Mijlociu escaladează rapid după ce, la sfârșitul lunii februarie 2026, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, vizând instalații militare și nucleare, ceea ce a declanșat un război deschis între cele trei părți. Acțiunile au fost marcate de bombardamente aeriene la nivel înalt în Iran, care, la rândul său, a ripostat cu rachete și drone către Israel și baze americane din regiune.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei a fost blocarea strâmtorii strategice Hormuz de către Iran, o rută maritimă vitală pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Teheranul a permis tranzitul doar navelor aprobate de autoritățile sale, ceea ce a perturbat semnificativ comerțul global cu energie.
În acest context, președintele Donald Trump a emis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va permite circulația liberă a navelor fără amenințări, Statele Unite vor lovi și vor distruge centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari. Acest mesaj a fost transmis într-un apel public preluat internațional, marcând o escaladare majoră a retoricii și a amenințărilor militare.
Răspunsul Iranului la ultimatum a fost ferm: autoritățile de la Teheran au reiterat că Strâmtoarea rămâne deschisă doar navelor neafiliate „inamicilor Iranului”, avertizând că orice atac asupra infrastructurii sale energetice va atrage represalii asupra țintelor energetice și informaționale ale SUA și aliaților din regiune.