După atacul cibernetic în urma căruia au fost compromise datele a circa 750 de mii de persoane, mulți se întreabă dacă s-ar putea trezi cu credite pe care nu le-au contractat sau cu bani dispăruți din conturi. Șeful Agenției pentru Securitate Cibernetică spune că nu există un asemenea pericol doar în baza informațiilor furate. În timp ce Sergiu Bozianu are o abordare mai rezervată.
Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a declarat, în cadrul emisiunii „În Profunzime”, de la PRO TV Chișinău, că a discutat cu reprezentanții sectorului bancar și cu Banca Națională a Moldovei pentru a clarifica riscurile la care ar putea fi expuși cetățenii după incidentul cibernetic.
Potrivit acestuia, instituțiile financiare l-au asigurat că datele extrase nu pot fi folosite, de unele singure, pentru efectuarea tranzacțiilor sau contractarea creditelor.
„Noi suntem în contact cu colegii și partenerii din sistemul bancar, inclusiv BNM. Deci, am fost asigurați că nicio tranzacție nu poate fi posibilă. Nu e posibil de făcut sau de contractat credite ori alte tipuri de tranzacții utilizând doar aceste date sau de deschis conturi la distanță”, a explicat Lupașcu.
Acesta a precizat că băncile și instituțiile de creditare trebuie să verifice identitatea persoanelor prin proceduri suplimentare, înainte de a permite deschiderea conturilor sau accesarea unor servicii financiare.
„Băncile sau organismele de creditare sunt obligate să identifice persoanele reale și, din acest punct de vedere, am fost asigurați că nu există riscuri de a fi deposedați cetățenii de bunuri sau de bani”, a afirmat directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică.
Lupașcu a subliniat și că, potrivit informațiilor disponibile în cadrul investigației, datele au fost extrase din sistemele vizate, fără să fie identificată modificarea acestora.
Sergiu Bozianu: datele ar putea fi folosite pentru falsificarea documentelor
Expertul în protecția datelor cu caracter personal, Sergiu Bozianu, a avut o abordare mai prudentă și a avertizat că nu pot fi excluse toate scenariile de fraudare. În opinia sa, informațiile obținute ilegal pot deveni mai periculoase atunci când sunt combinate cu date disponibile din alte surse.
Bozianu a explicat că, deși simpla cunoaștere a unui IDNP sau a unui cod IBAN nu oferă automat acces la contul bancar al unei persoane, datele personale pot fi folosite pentru a construi identități false sau pentru a face tentative de înșelăciune mai convingătoare.
„Pot fi falsificate acte de identitate având la bază aceste date. Pot fi falsificate diferite documente”, a avertizat expertul.
Acesta a precizat că riscurile privind deschiderea unor conturi bancare sau obținerea creditelor depind și de eficiența mecanismelor de verificare aplicate de instituțiile financiare. În anumite scenarii, ar putea fi necesare și alte breșe de securitate, inclusiv implicarea unor persoane din interiorul instituțiilor.
Totodată, Bozianu a atras atenția că nu există suficiente informații publice pentru a stabili cu certitudine ce categorii de date au fost extrase în fiecare caz și dacă printre acestea se numără și informații biometrice.
„Este prea curajos să spunem că stați liniștiți, că totul este în regulă”, a declarat expertul, subliniind că autoritățile trebuie să comunice mai clar ce informații au fost compromise și ce riscuri implică incidentul.
Dar banii, casele și automobilele sunt în pericol?
În ceea ce privește posibilitatea ca oamenii să rămână fără bani în conturi, să le fie deschise credite pe nume sau să piardă bunuri, cei doi invitați au evidențiat aspecte diferite ale problemei.
Mihai Lupașcu a insistat că informațiile disponibile nu indică un risc direct de pierdere a banilor doar în baza datelor extrase. Sergiu Bozianu a explicat însă că informațiile personale pot fi utilizate în tentative de fraudă, inclusiv prin falsificarea documentelor, dacă sunt combinate cu alte date sau dacă mecanismele de verificare sunt insuficiente.
În cazul tranzacțiilor cu automobile sau imobile, sunt necesare proceduri suplimentare de identificare și autentificare. Totuși, experții au subliniat că amploarea riscurilor nu poate fi evaluată definitiv până la clarificarea informațiilor extrase și a modului în care acestea ar putea fi folosite.