Escrocii care au lăsat sute de oameni fără economii de la începutul anului continuă să-și perfecționeze metodele de înșelătorie. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, susține că autoritățile au identificat locațiile call-centrelor de unde sunt coordonate aceste scheme și că infractorii își adaptează permanent scenariile pentru a câștiga încrederea victimelor. Pentru a reduce riscurile, poliția și alte instituții au lansat mai multe măsuri de prevenire și monitorizare.

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „Noi am stabilit în cadrul măsurilor noastre acele call-centre, dar, cu părere de rău, nu putem merge noi acolo să asigurăm procesul de documentare. De aceea este necesar să respectăm procedurile internaționale prin comisii rogatorii, prin acțiuni desfășurate în comun cu partenerii din statele respective.

- Adică ați identificat țările de unde vin aceste apeluri? 

-Exact, exact.”

Șeful Inspectoratului General al Poliției explică că persoanele reținute au rolul de curier sau persoane ce convertesc banii în monede virtuale pentru a putea fi scoase din țară.

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „De regulă, acești escroci sunt selectați tot prin canalele de Telegram cu rolul de a avea curier. De multe ori ei nici nu știu cine este pe partea ceea, persoana care l-a angajat în acest proces. El este mulțumit că este salarizat pentru această formă de curierat.”

Mulți dintre acești așa numiți angajați de capii schemei sunt străini ce face și mai greu identificarea lor, odată ce pleacă din Republica Moldova.

Iulia PASCARI, REPORTER PRO TV: „De la începutul acestui an, au fost reținute 173 de persoane, care aveau rolul de curieri sau asigurau spălarea banilor obținuți de la victime. Circa 60 dintre reținuți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, restul sunt străini. Totodată, în prezent 91 din reținuți se află în arest preventiv.”

REȚINUȚI ÎN DOSARE DE ESCROCHERIE

Curieri/transfer – 173 persoane

Cetățeni moldoveni – 60%

Cetățeni străini – 40%

Plasați în arest – 91 persoane 

Locația call-centrelor nu este spusă de poliție pentru a nu periclita ancheta. Oameii însă sunt atenționați să fie extrem de prudenți, pentru că scenariile folosite de escroci au evoluat de la o zi la alta, mai ales datorită inteligenței artificiale.

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „În primă fază a fost contactat sub pretextul că este necesar să schimbi contorul de lumină. Ea a transmis prima sumă de bani, după care a fost contactat de alți escroci care s-au prezentat deja din serviciile de securitate unde au spus că, iată, dumneavoastră ați transmis o sumă de bani pentru finanțarea terorismului într-o anumită țară. Și, iată, aici a dus-o la condițiile de a transmite sumele de bani mai departe în câteva tranșe.”

Și dacă inițial escrocii vorbeau doar în limba rusă, acum aceștia o fac și în limba română. În același timp aceștia folosesc numere de telefoane moldovenesti, care induc și mai mult în eroare cetățenii, explică Viorel Cernăuțeanu. 

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „99,9% din apeluri care vin către cetățenii noștri ca element al acestor escrocherii sunt prin intermediul telefoniei IP și prin crearea sistemelor de generare a numerilor, oricare număr care îl dorești tu, ți-l creează.”

În același timp, Viorel Cernăuțeanu a declarat că investigațiile care s-au făcut până în prezent nu au arătat că escrocii au obținut telefoanele victimelor după o scurgere de date sau informații despre starea lor financiară de la Serviciul Fiscal de Stat. 

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „Există diferite metode de a culege date și informații din spațiul online. În mare parte persoanele, fie luau credit, fie aveau bani în casă. De multe ori, unele persoane aveau economiile de o viață care SFS nu știe că el le are în casă.”

IGP împreună cu SIS, BNM, băncile comerciale, dar și operatorii de telefonie mobilă au stabilit mai multe acțiuni care să stopeze aceste escrocherii, spune Cernăuțeanu. Pentru băncile comerciale ar fi vorba de niște filtre noi de securitate în procesul de creditare. 

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „Dacă ne uităm acest lucru este simțit la moment.Noi în ultima perioadă nu mai avem acel fenomen amplu de creditare a persoanelor de la băncile comerciale.”

Există însă companiile de microfinanțare care nu se supun Băncii Naționale, însă poliția a găsit o soluție.

Viorel CERNĂUȚEANU, ȘEFUL IGP: „Practic, în adiacentul fiecarei astfel de instituții este un echipaj al poliției, care cu difuzorul pornit, permanent transmite mesajul de informare despre formele de escrocherie, ca cetățeanul să audă continuu și să prevenim aceste forme.”

Iulia PASCARI, REPORTER PRO TV: „Potrivit datelor statistice oferite de Inspectoratul General al Poliției, de la începutul anului peste 750 de persoane au căzut în plasa escrocilor telefonici și online. Prejudiciul cauzat este de peste 150 milioane de lei. Anul trecut prejudiciul a fost de 272 milioane de lei.”

CAZURI ESCROCHERIE 

Victime – 750 persoane

Prejudiciu 2026 – 150 milioane de lei

Prejudiciu 2025 – 272 milioane de lei.