Presedintele Igor Dodon spune ca, in redactia actuala, legea ONG-urilor este contradictorie cu interesele Republicii Moldova si nu va fi votata de fractiunea socialistilor din Parlament. Totusi, daca legea va intruni numarul necesar de voturi, presedintele nu o va promulga. Declaratiile au fost facute astazi in cadrul emisiunii "Presedintele Raspunde".
Igor DODON, PRESEDINTELE RM: "Este o lege foarte interesanta, contradictorie si cu siguranta nu se conformeaza intereselor actuale ale Republicii Moldova."
Seful statului spune ca legea respectiva a fost adoptata in timpul guvernului Filip si dupa asta, nicio guvernare nu a ridicat intrebarea cu privire la aceasta lege.
Igor DODON, PRESEDINTELE RM: "Acum toti insista, oponentii, unii parteneri din vest. Explic de ce. Pentru ca aceasta lege prevede clar ca ONG-urile pot oferi servicii partidelor politice. Sute de milioane de dolari anual sunt investiti in aceste ONG-uri. Dupa care acestea, impreuna cu partidul Sandu, Nastase si altele isi incep activitatea politica. Atunci asta inseamna intruziune exterioara in viata politica din Republica Moldova. Iata ce este legea asta. Acum oponentii nostri spun ca daca legea nu va fi aprobata, nu vom obtine finantare din partea partenerilor din UE. Nu ne trebuie finantare in asemenea conditii."
Presedintele mai spune ca in redactia actuala, legea nu va fi votata pentru ca, in primul rand, in Parlament ...socialistii nu o vor vota, iar in al doilea rand, chiar daca legea va fi votata in Parlament, nu va fi semnata si promulgata de presedinte.
"Acest ping-pong poate sa se intinda foarte mult timp", spune seful statului, pentru ca Parlamentul are la dispozitie 20 de zile pentru a trimite legea presedintelui pentru promulgare. Ulterior presedintele are 15 zile la dispozitie de a o semna si promulga, in total 35 de zile.
Ieri, in cadrul emisiunii In PROfunzime, Pavel Filip s-a aratat convins ca legea privind ONG-urile urmeaza a fi votata in lectura a doua la urmatoarea sedinta a Parlamentului.
Anterior, si presedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a dat asigurari Uniunii Europene ca proiectul de lege privind ONG-urile va fi votat in Parlament imediat dupa expirarea carantinei pentru deputati.
Pe 10 octombrie 2019, Comisia Europeana a aprobat plata de 30 de milioane de euro din asistenta macrofinanciara acordata Republicii Moldova. Din aceasta suma, 20 de milioane de euro reprezinta imprumuturi, iar 10 milioane - granturi.
Aceasta este a doua dintre cele trei rate planificate in cadrul programului de asistenta macrofinanciara (MFA) catre Moldova, care a fost adoptat in septembrie 2017 si a carui valoare totala este de 100 de milioane de euro.
Potrivit Comisiei Europene, banii sunt meniti pentru a acoperi necesitatile financiare externe ale Republicii Moldova in procesul de reformare structurala.
Comisia Europeana spunea ca va monitoriza atent cum autoritatile de la Chisinau vor indeplini preconditiile politice inainte de cea de-a doua si cea de-a treia transa din asistenta macrofinanciara.
Pe 12 septembrie 2019, Comisia Europeana a publicat raportul privind etapa de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova - UE. Acesta reflecta aspecte ingrijoratoare cum ar fi justitia, investigarea fraudei bancare si coruptia. In raportul sau, Comisia Europeana a evidentiat faptul ca tara noastra a inregistrat progrese in implementarea reformelor-cheie care vizeaza abordarea standardelor democratice si a statului de drept.
Anterior, europarlamentarul Siegfried Muresan a declarat ca daca Guvernul Sandu va fi lasat sa-si faca treaba, intr-un an va reusi sa aduca in RM toate cele trei transe din asistenta macrofinanciara de 100 de milioane de euro.
Pe 5 iulie 2018, Parlamentul European a suspendat asistenta macrofinanciare pentru Republica Moldova, din cauza nerespectarii preconditiilor politice stipulate in acordul dintre UE si tara noastra. Sefa diplomatiei europene, Federica Mogherini, a declarat atunci ca suspendarea asistentei este legata de invalidarea alegerilor de la Chisinau.
In martie 2016, Ministerul Justitiei a inceput elaborarea noii Legi cu privire la organizatiile necomerciale.
Acest proiect a fost parte a Planului National de Actiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana 2017-2019. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justitiei, din care au facut parte si reprezentanti ai societatii civile.
Proiect transpune cele mai bune practici si standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de catre Comisia de la Venetia si OSCE/ODIHR. Proiectul limiteaza posibilitatile autoritatilor de a exercita presiuni asupra organizatiilor necomerciale si exclude limitarile nejustificate pentru fondarea organizatilor necomerciale de catre anumite categorii de persoane.
De asemenea, proiectul simplifica inregistrarea organizatiilor necomerciale si structura rigida de organizare interna a organizatiilor necomerciale impusa de legislatia actuala. Proiectul nu impune reinregistrarea organizatiilor necomerciale si nu limiteaza finantarea externa a acestora.
In ceea ce priveste activitatea politica, acesta instituie interdictia absoluta pentru organizatiile necomerciale de a sustine candidatii in alegeri si instituie limite clare privind relatiile dintre organizatiile necomerciale si partidele politice.
Proiectul, de asemenea, instituie legislatia cadru privind finantarea sau sustinerea de catre stat a organizatiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de catre legislatia actuala. Proiectul a fost supus repetat consultarilor publice de catre Ministerul Justitiei si a fost imbunatatit in urma acestora.
Proiectul a fost votat de Parlament in prima lectura la 3 mai 2018.
Intre timp, proiectul de lege a adunat toate avizele necesare, inclusiv avizul CNA si cele ale comisiilor de specialitate vizate. Desi adoptarea proiectului in lectura finala urma sa fie o actiune fireasca, Parlamentul tergiverseaza adoptarea proiectului in lectura finala.