Adevărata hartă a victimelor escrocilor telefonici și online este construită din date publice, scurgeri de informații și chiar comportamentul online al cetățenilor. Asta spune șeful Centrului petru combaterea crimelor cibernetice al IGP, Iurie Roșca la emiunea În PROfunzime. Oamenii sunt atenționați că infractorii lucrează cu cele mai inteligente mecanisme și scenarii inovative.
Lorena BOGZA, PREZENTATOARE PRO TV: „De unde știu escrocii că acești cetățeni au bani în bancă sau bani acasă sau așa mai departe?”
Iurie ROȘCA, ȘEFUL CENTRULUI PENTRU COMBATEREA CRIMELOR CIBERNETICE: „Sunt baze de date ale diferitor instituții care pot fi sparte. Deci niciun sistem informatic nu poate fi securizat la 100%. Noi am avut anterior cazuri când bazele de date ale unor companii și instituții de stat au fost sparte și au fost sustrase datele personale, date bancare a zeci de mii de cetățeni.”
Iurie Roșca însă explică că o parte semnificativă a datelor sunt publicate chiar de cetățeni pe rețele de socializare, alte site-uri sau aplicații.
Iurie ROȘCA, ȘEF AL CENTRULUI PENTRU COMBATEREA CRIMELOR CIBERNETICE AL IGP: „Ne publicăm pe rețele de socializare cum ne cheamă, unde activăm, unde mergem la odihnă, cine ne sunt prietenii. Cetățenii își istalează în dispozitive mobile aplicații, care dezvăluie identitatea celui care ne sună. Când instalăm astfel de aplicații, de fapt și noi dăm acces la toată cartela telefonică a noastră.”
Informații care le sunt îndeajuns escrocilor să-și înceapă scenariul. De exemplu în cazul contractării unui credit, pentru aceștia este important să obțină codul OTP, cod pe care deseori îl obțin prin pretextul unei livrări, spune Radu Habașescu, directorul adjunct al departamentului de infrastracturi al BNM. După care se trece la a doua etapă.
Radu HABAȘESCU, DIRECTORUL-ADJUNCT AL DEPARTAMENTULUI INFRASTRUCTURI, BNM: „Este contactat de interpușii sau pseudo poliție, angajați SIS în care li se spune că au fost supuși fraudei și deja merge manipularea ulterioară prin care să spună ca a fost luat un credit fraudulos ca să fie închis trebuie să ia un credit.”
Radu Habașescu explică că unele victime sunt atât de manipulate că nu pot fi convinse nici de angajații băncii că ar putea rămâne fără bani.
Radu HABAȘESCU, DIRECTORUL-ADJUNCT AL DEPARTAMENTULUI INFRASTRUCTURI, BNM: „Avem situații a ajuns la președintele băncii și a fost invitat clientul și i s-a comunicat că poate fi o fraudă și puteți fi manipulați. Oamenii însă fiind atât de manipulați, sau din frică, sau ca să-și dubleze un câștig peste noapte tot insistau.”
Aici poate interveni și poliția, existând un mecanism prin care casierul alertează autoritățile despre situație. Pentru a preveni cazurile de înșelăciune orice bancă are și filtrele ei, explică angajatul BNM.
Radu HABAȘESCU, DIRECTORUL-ADJUNCT AL DEPARTAMENTULUI INFRASTRUCTURI, BNM: „Acțiuni de bază ar fi comunicarea cu clientul și identificarea faptului dacă nu prezintă un comportament suspect, dacă nu vorbește la telefon sau nu poate răspunde la unele întrebări de clarificare, se pierde declarațiile sunt incerte atunci din dată apar suspiciuni.”
În același timp, organele de drept conlucrează acum și cu operatorii de telefonie mobilă. În special, identificarea devine dificilă deoarece escrocii folosesc numere de telefon moldovenești generate printr-un sistem IP.
Iurie ROȘCA, ȘEF AL CENTRULUI PENTRU COMBATEREA CRIMELOR CIBERNETICE AL IGP: „Operatorii au într-adevăr mecanisme de a identifica dacă acel număr care îți apare pe ecran, dacă este o companie, ea își vede numerele de telefon din toată. Acum se lucrează la interoperabilitate. Problema este în prezent că în cazul în care operatorului A îi vine un apel de la operatorul B.”
Potrivit informațiilor obținute de Agenția pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației de la operatorii de telefonie doar în primele trei luni ale acestui an au fost blocate peste un milion 83 de mii de apeluri frauduloase, dintr-un total de peste un milion 600 de mii de tentative suspecte identificate.
Iurie ROȘCA, ȘEF AL CENTRULUI PENTRU COMBATEREA CRIMELOR CIBERNETICE AL IGP: „La modul tehnic se procesează dacă acel apel este real, dacă aparține unui client, dacă acel client este în Moldova sau este în roaming pentru asta trebuie timp și acum la asta se lucrează.”
În ceea ce privește recuperarea banilor, timpul este esențial. Cu cât victima reacționează mai repede, cu atât cresc șansele de a opri traseul banilor. De aceea poliția atenționează cetățenii să sune imediat la 112.