Schimbarea premierului nu înseamnă automat și o resetare completă a Executivului. Invitații emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV consideră că viitorul Cabinet de miniștri va păstra o parte dintre actualii membri ai Guvernului, în special pe cei care au livrat rezultate în domenii-cheie precum integrarea europeană, politica externă, educația și gestionarea crizelor. În același timp, aceștia anticipează remanieri în portofoliile economice și o evaluare amplă a întregii echipe guvernamentale.
Analistul politic Andrei Curăraru a afirmat că actualul Guvern a avut cele mai bune rezultate în gestionarea situațiilor de criză, iar acest lucru ar trebui să cântărească în decizia privind păstrarea unor miniștri.
„Dacă mă gândesc la realizările acestui Guvern, cred că cele mai bune rezultate au fost obținute în gestionarea unor situații de criză. Prima a fost în domeniul energetic, iar a doua a fost cea legată de problemele de pe Nistru. În ambele cazuri am avut miniștri care nu doar au comunicat foarte bine cu publicul, ci au și livrat rezultate. Acolo putem vorbi despre eficiență administrativă. În rest, cred că vor exista anumite remanieri”, a declarat Curăraru.
Întrebată dacă viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, ar putea fi schimbată, analistul a sugerat că acest lucru este puțin probabil, având în vedere etapa crucială în care se află negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Fiecare ministru trebuie evaluat în funcție de rezultate. Din câte cunoaștem, aproximativ 98% dintre obiectivele asumate pentru anul trecut au fost realizate și au fost lansate negocierile de aderare. Dacă toți miniștrii ar avea rezultate comparabile cu cele din domeniul integrării europene, probabil că discuția ar fi mult mai simplă. Nu cred că vor exista schimbări nici la Ministerul Afacerilor Externe”, a spus Curăraru.
Prin aceste declarații, analistul a lăsat să se înțeleagă că atât Cristina Gherasimov, responsabilă de procesul de integrare europeană, cât și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, sunt printre membrii Cabinetului care și-ar putea păstra funcțiile.
Curăraru consideră însă că portofoliile economice vor fi cele mai atent analizate după schimbarea Guvernului.
„Cred că cea mai mare atenție trebuie acordată acum ministerelor Economiei și Finanțelor. Reforma fiscală a întâmpinat dificultăți încă din faza de elaborare și, mai ales, din cea de comunicare publică. Republica Moldova are nevoie de dezvoltare economică și de resurse bugetare, însă aceste reforme trebuie explicate mult mai bine cetățenilor”, a subliniat analistul.
Un alt nume care pare să-și consolideze poziția este ministrul Educației, Dan Perciun. Deși a fost vehiculat ca posibil candidat la funcția de prim-ministru, acesta a declarat că intenționează să rămână la minister pentru a continua reformele începute. Totodată, Curăraru a remarcat că influența politică a lui Perciun este în creștere.
„Există un grup de oameni apropiați de Dan Perciun, a cărui influență politică este vizibil în creștere. Din felul în care comunică și din mesajele pe care le transmite, se observă că începe să fie perceput mai degrabă ca un om de stat decât doar ca ministru”, a afirmat acesta.
În același timp, fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că schimbarea premierului oferă ocazia unei analize aprofundate a activității fiecărui minister, fără ca aceasta să fie interpretată drept o sancțiune.
„După această demisie, în Cabinetul de miniștri există cu siguranță o stare de tensiune. Totuși, cred că premierul Munteanu a oferit, fără să urmărească neapărat acest lucru, o oportunitate pentru partidul aflat la guvernare. Dacă ar fi să dau un sfat echipei de guvernare, acesta ar fi să folosească următoarele zile pentru o evaluare foarte serioasă a fiecărui portofoliu ministerial”, a declarat Vodă.
Potrivit acestuia, eventualele schimbări ar trebui să urmărească eficientizarea Guvernului și nu sancționarea miniștrilor.
„Dacă vor exista schimbări, ele nu ar trebui făcute pentru că miniștrii au avut neapărat prestații slabe, ci pentru a aduce un plus de energie și de dinamism Executivului. Republica Moldova ar putea marca aniversarea a 35 de ani de independență cu un Guvern revitalizat, cu oameni care vin cu energie, idei noi și o agendă clară privind integrarea europeană”, a adăugat fostul purtător de cuvânt al Guvernului.
Alexandru Munteanu a anunțat că demisionează din funcția de premier
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia în dimineața zilei de 3 iulie, la aproximativ opt luni de la preluarea mandatului de prim-ministru. În mesajul publicat pe rețelele sociale, acesta a declarat că a decis să plece după ce a ajuns la concluzia că nu își mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale.
Când a fost desemnat în funcție Alexandru Munteanu
Alexandru Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru de președintele Maia Sandu la 24 octombrie 2025, iar la 1 noiembrie 2025 Guvernul condus de acesta a fost învestit de Parlament. Munteanu a preluat funcția după demisia lui Dorin Recean.