De la 890 la 292 de primării: Cum se va schimba viața oamenilor după amalgamare și ce se întâmplă cu cei care vor avea primăria la zeci de kilometri distanță

Potrivit lui Alexei Buzu, reforma nu presupune dispariția localităților care vor rămâne fără administrație proprie. În noua hartă administrativă, localitățile vor fi enumerate în lege și își vor păstra denumirea și identitatea.

„Va fi o listă a primăriilor cu toate localitățile care fac parte din acea primărie. În lege, denumirea, identitatea fiecărei localități va fi protejată prin lege”, a explicat secretarul general al Guvernului.

Astfel, dacă o localitate își pierde statutul de primărie, aceasta va rămâne în componența unei alte unități administrativ-teritoriale. Sediul administrației va fi însă într-o altă localitate, care poate fi situată la zeci de kilometri distanță.

Ce se întâmplă cu oamenii care nu pot folosi serviciile online

Una dintre principalele întrebări legate de reformă este ce vor face persoanele în vârstă sau cele care nu au acces la internet și nu pot utiliza serviciile digitale.

Guvernul susține că în fostele sedii ale primăriilor ar putea fi create centre unificate de prestare a serviciilor. Acolo ar urma să existe reprezentanți ai administrației locale care să îi ajute pe oameni.

„Preocuparea numărul unu este să ne asigurăm că aceste schimbări nu vor avea de suferit cetățenii și, în special, cetățenii mai vulnerabili, care, cum ați spus dumneavoastră, nu au acces la internet. Sau, dacă vor avea nevoie de un certificat, de o consultație, vor avea nevoie de audiență, ei vor merge la sediul primăriei”, a declarat Buzu.

În unele cazuri, fostele sedii ale primăriilor ar putea găzdui și alte servicii pentru comunitate. Buzu a dat exemplul asistenților sociali, lucrătorilor sociali, bibliotecilor sau altor instituții.

„Acea persoană, acel reprezentant, reprezentantă a primarului sau a satului (...) va avea capacitatea, instrumentariul, echipamentul să ofere aceste servicii, va exercita și alte sarcini ale primăriei de bază, în acea localitate”, a explicat oficialul.

Guvernul promite că serviciile nu vor dispărea

Unul dintre principiile declarate ale reformei este ca reorganizarea administrației să nu afecteze accesul oamenilor la serviciile publice.

Buzu spune că autoritățile vor lucra în perioada următoare pentru ca transferul de competențe și reorganizarea primăriilor să nu provoace blocaje.

„Sarcina și testul nostru este atunci când facem aceste schimbări (...) să ne asigurăm că cetățenii nu au aceste perturbații în ceea ce privește accesul la servicii”, a spus acesta.

În același timp, unele servicii ar urma să fie digitalizate, astfel încât cetățenii care pot utiliza internetul să nu mai fie nevoiți să se deplaseze la sediul administrației.

Peste jumătate dintre primării au început deja digitalizarea

Potrivit secretarului general al Guvernului, mai mult de jumătate dintre primării au deja anumite elemente de digitalizare, iar procesul ar urma să fie extins.

„Începând cu 2027, mai multe registre sunt deja obligatorii, deci nu mai poți trimite anumite acte permisive fără a avea tot dosarul să circule printr-un circuit digital”, a declarat Buzu.

El susține că digitalizarea ar trebui să reducă drumurile inutile și birocrația atât pentru cetățeni, cât și pentru funcționarii publici.

„Să digitalizăm odată și odată toate registrele funcționale, să ne asigurăm că un cetățean, când vine cu un document, cu o solicitare, este clar, primește, nu trebuie să facă aceste drumuri repetate”, a spus secretarul general al Guvernului.

De ce este necesară amalgamarea

Guvernul își justifică reforma prin capacitatea redusă a primăriilor mici de a genera venituri și de a asigura dezvoltarea locală.

Buzu a prezentat date potrivit cărora, în ultimii zece ani, numărul locuitorilor din localitățile mici a scăzut cu aproximativ 32%. În primăriile care au intrat în procesul de amalgamare normativă, veniturile proprii reprezintă, în medie, aproximativ 9% din veniturile totale.

„În medie, aceste primării colectează 643 de lei per cap de locuitor în anul 2025 și cheltuie pentru administrația locală 1.666 de lei”, a explicat Buzu.

Prin amalgamare, Guvernul vrea să creeze administrații locale mai mari, cu echipe mai numeroase și cu o capacitate mai bună de a pregăti proiecte și de a atrage bani pentru dezvoltare.

63% dintre primării au decis deja amalgamarea voluntară

Prima etapă a reformei, cea a amalgamării voluntare, s-a încheiat cu decizii finale în 561 de primării, ceea ce reprezintă aproximativ 63% din total.

Alte 254 de primării au intrat în procesul de amalgamare normativă, după ce nu au reușit să ajungă la un acord în etapa voluntară.

Buzu spune că și în această etapă autoritățile consultă populația. Potrivit lui, au fost organizate deja peste 250 de consultări publice în localitățile vizate de amalgamarea normativă.

Noua hartă administrativă ar urma să intre în vigoare după alegerile din 2027

Guvernul pregătește acum pachetul legislativ care va stabili noua hartă administrativă și competențele primăriilor. Consultările pentru localitățile care trec prin amalgamare normativă ar urma să fie finalizate în jurul datei de 20 septembrie, după care proiectul va fi consultat public, aprobat de Guvern și transmis Parlamentului.

Noua structură administrativă este planificată să intre în vigoare după alegerile locale din 2027.

„Avem toate aceste elemente, avem încă un an, până la alegerile din 2027, când, în practic, odată cu consumarea alegerilor, va intra în vigoare și noua hartă, noua structură administrativă, noile competențe și așa mai departe”, a declarat Alexei Buzu.

Pentru Guvern, miza reformei este ca primăriile consolidate să aibă echipe mai puternice și să se concentreze mai mult pe dezvoltare, proiecte și atragerea fondurilor europene, fără ca oamenii din localitățile care își pierd primăria să rămână fără acces la serviciile publice.