Decizia Curții Constituționale prin care mai multe prevederi din Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia au fost declarate neconstituționale clarifică limitele competențelor autonomiei și reafirmă principiul că instituțiile fundamentale ale statului trebuie să funcționeze după reguli unitare, susține analistul Ștefan Bejan. Potrivit acestuia, hotărârea nu reprezintă un atac asupra autonomiei, ci o delimitare între atribuțiile autorităților locale și cele ale statului Republica Moldova.
„Autonomia Găgăuziei există, este garantată de Constituție, dar ea funcționează în interiorul statului Republica Moldova, nu în afara lui”, a declarat Ștefan Bejan.
Potrivit analistului, autonomia poate lua decizii în domenii ce țin de specificul local, însă nu poate exercita control asupra instituțiilor care țin de suveranitatea statului, precum securitatea, justiția, ordinea publică sau organizarea alegerilor.
„Autonomia poate decide asupra problemelor locale, politice, economice și culturale, dar nu poate controla instituțiile statului care se ocupă de securitate, justiție, ordine publică sau alegeri”, a explicat Bejan.
Alegerile din UTA Găgăuzia, organizate după regulile Codului electoral național
Analistul a precizat că una dintre consecințele importante ale deciziei Curții Constituționale vizează modul de organizare a alegerilor din autonomie. Potrivit acestuia, Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate controla componența organului electoral central al regiunii.
„Concret, Curtea a stabilit că Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate controla componența organului electoral central al autonomiei”, a spus Bejan.
În opinia sa, alegerile din regiune trebuie să se desfășoare în cadrul sistemului electoral național, conform legislației Republicii Moldova, și nu printr-un mecanism separat.
„Asta nu înseamnă că Găgăuzia nu mai are alegeri proprii. Înseamnă că aceste alegeri trebuie să fie organizate după reguli clare, uniforme și compatibile cu legislația națională”, a menționat analistul.
El a avertizat că existența unui sistem electoral paralel ar putea crea vulnerabilități și ar favoriza influențe politice sau externe.
„Altfel, se creează un sistem electoral separat, vulnerabil la abuzuri, blocaje politice și influențe externe”, a declarat Ștefan Bejan, făcând referire și la alegerile pentru funcția de bașcan din 2023, când autoritățile au raportat cazuri de corupție electorală și ingerințe externe.
Instituțiile de securitate și ordine publică nu pot fi controlate de autoritățile locale
Un alt aspect abordat de analist se referă la atribuțiile autorităților din autonomie în raport cu structurile de securitate și ordine publică.
„Curtea a spus clar că bașcanul și Adunarea Populară nu pot decide cine conduce poliția sau direcția Serviciului de Informații și Securitate din Găgăuzia”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Bejan, conducătorii acestor instituții nu pot fi numiți sau demiși prin decizii ale autorităților politice locale, deoarece acestea țin de competența statului.
„Șefii acestor instituții nu pot fi numiți sau eliberați din funcție prin voința autorităților politice locale”, a adăugat analistul.
„Nu este un atac împotriva autonomiei Găgăuziei”
Ștefan Bejan susține că hotărârea Curții Constituționale trebuie interpretată ca o reafirmare a caracterului unitar al statului Republica Moldova și nu ca o limitare a drepturilor locuitorilor din regiune.
„Această decizie nu trebuie tratată ca un atac împotriva autonomiei Găgăuziei, nu restrânge drepturile locuitorilor din autonomie. Pur și simplu, stabilește unde se termină competențele autonomiei Găgăuziei și unde încep cele ale statului Republica Moldova”, a declarat el.
Analistul a subliniat că regiunea își păstrează dreptul la identitate culturală, dezvoltare locală și reprezentare politică, însă instituțiile care țin de suveranitatea statului trebuie să funcționeze după aceleași reguli pe întreg teritoriul țării.
„Găgăuzia are dreptul la identitate, la dezvoltare locală, la reprezentare politică și la protejarea specificului cultural. Dar nu poate controla instituțiile care țin de suveranitatea statului, cum ar fi securitatea, ordinea publică, justiția și alegerile”, a punctat Bejan.
În final, analistul și-a exprimat speranța că decizia Curții Constituționale va permite deblocarea procesului de alegere a unei noi componențe a Adunării Populare a Găgăuziei.
„Regiunea are nevoie de instituții funcționale, legitime și alese după reguli clare. Nu de blocaje politice și interpretări convenabile ale autonomiei”, a conchis Ștefan Bejan.
Astăzi, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al UTA Găgăuziei și din alte acte normative care reglementează organizarea alegerilor în autonomie. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.