Republica Moldova ar putea rămâne cu un număr mult mai mic de raioane în urma reformei administrației publice. Dacă în prezent țara este împărțită în 32 de raioane, guvernul anunță că noua structură teritorială va avea între 5 și 8 unități. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, precizează însă că numărul exact nu a fost încă stabilit și urmează să fie anunțat odată cu noua hartă administrativă. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii În Profunzime.
Potrivit lui Alexei Buzu, reforma urmărește crearea unor unități teritoriale mai mari, care să poată gestiona mai eficient proiectele și serviciile de interes regional. Oficialul spune că discuțiile sunt încă în desfășurare, iar cifra exactă va fi prezentată în perioada următoare.
„Vom veni în scurt timp cu harta, cu numărul raioanelor și cu competențele acestora”, a declarat Alexei Buzu.
În timpul interviului a fost menționată și varianta a cinci raioane, însă guvernul nu confirmă deocamdată că acesta va fi numărul final. Cert este că noua împărțire ar urma să prevadă mai puțin de 10 raioane, în locul celor 32 existente în prezent.
De ce sunt necesare unități teritoriale mai mari
Guvernul argumentează că actuala structură administrativ-teritorială nu permite întotdeauna o gestionare eficientă a proiectelor de dezvoltare și a unor servicii care necesită resurse și infrastructură mai mare.
Potrivit lui Buzu, criteriile luate în calcul țin de infrastructură, potențialul de dezvoltare, capacitatea administrativă și posibilitatea de a coordona servicii și proiecte la nivel regional.
„Trebuie să ne uităm la infrastructură, la dezvoltare, la capacitatea acestor unități de a coordona anumite servicii și proiecte regionale. Nu putem să avem o unitate teritorială foarte mică și să ne așteptăm că ea va putea gestiona eficient toate aceste lucruri”, a explicat oficialul.
Un exemplu este gestionarea unor servicii precum salubrizarea, aprovizionarea cu apă și sanitația. În opinia Guvernului, acestea trebuie organizate la o scară teritorială mai mare pentru a fi mai eficiente și pentru a permite investiții în infrastructură.
„Sunt servicii care au nevoie de o anumită scară. Dacă vorbim despre apă, sanitație, salubrizare, trebuie să avem o anumită capacitate, trebuie să ai suficiente localități și suficientă populație pentru ca investiția să fie eficientă și serviciul să poată fi prestat la un cost rezonabil”, a spus Alexei Buzu.
Noua hartă, prezentată în perioada următoare
Reforma nivelului doi al administrației publice este analizată în paralel cu reorganizarea primăriilor. Guvernul susține că noile structuri teritoriale trebuie să aibă un rol mai clar și să se concentreze în special pe dezvoltarea regională și coordonarea proiectelor, în timp ce serviciile locale ar urma să fie gestionate de primării sau de instituțiile centrale, în funcție de competență.
Alexei Buzu afirmă că autoritățile lucrează acum la delimitarea exactă a acestor responsabilități.
„În scurt timp vom prezenta harta, numărul raioanelor și competențele pe care le vor avea aceste unități. Este foarte important ca oamenii să înțeleagă nu doar câte raioane vor fi, dar și ce vor face ele și pentru ce vor fi responsabile”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Noua arhitectură administrativ-teritorială urmează să fie inclusă în proiectul legislativ pe care Guvernul intenționează să-l prezinte și să-l supună votului în această toamnă.