La 24 februarie 2022, Vladimir Putin isi dezlantuia trupele asupra Ucrainei, in ceea ce trebuia sa fie o operatiune fulger, relateaza protv.ro.
Un an mai tarziu de razboi, Kievul continua sa reziste, dar bilantul, zeci de mii de morti, distrugerile descurajante, o economie distrusa, este terifiant, informeaza AFP, citata de News.ro.
Pierderi militare groaznice
180.000 de morti sau raniti printre soldatii rusi, 100.000 de partea ucraineana: bilantul militarilor ucisi este infricosator, potrivit Norvegiei.
Alte surse occidentale vorbesc de 150.000 victime de fiecare parte. Comparativ, de partea rusa, cu cei 15.000 de soldati ai Armatei Rosii ucisi in zece ani de razboi in Afganistan (1979-1989).
Termenii „macelarie”, „carne de tun” sunt folositi in mod regulat pe partea ucraineana pentru a defini strategia rusa: recruti prost pregatiti trimisi aproape cu sabiile scoase, la moarte, in fata apararii ucrainene puternice.
Mii de prizonieri rusi s-au alaturat si ei militiei Wagner. Acestia ar fi tinuti sub amenintarea armelor de tovarasii lor, ffiindu-le interzisa intoarcerea, chiar si in fata unor obiective inexpugnabile, spune Kievul si partenerii sai.
Aceste multiple atacuri rusesti genereaza insa pierderi semnificative pe partea ucraineana. Dovada multitudinea de steaguri galbene si albastre care se vad in cimitirele tarii.
Teribil tribut civil
La Mariupol, oras port la sud transformat in schelet innegrit, cadavrele impanzesc strazile dupa trei luni de bombardamente din partea rusa. Peste 20.000 de civili ucraineni au murit in batalia, care s-a incheiat in mai, a estimat Kievul.
In total, 30.000 pana la 40.000 dintre ei si-au pierdut viata in conflict, potrivit surselor occidentale. La sfarsitul lunii ianuarie, ONU a estimat numarul mortilor si ranitilor la 18.000, recunoscand in acelasi timp ca „cifrele reale sunt considerabil mai mari”. Printre morti s-au numarat peste 400 de copii, potrivit Kievului.
Majoritatea victimelor au murit in bombardamentele rusesti, potrivit ONU. La fel ca in Dnipro, unde la mijlocul lunii ianuarie o racheta de croaziera impotriva unui bloc de apartamente a ucis cel putin 45 de persoane, inclusiv sase copii. Kremlinul a negat ca este responsabil.
Mai putin mortale pentru moment, dar extrem de periculoase pe termen lung, sunt minele. 30% din teritoriul ucrainean este poluat, potrivit Kievului, care este acuzat si de Human Rights Watch HRW ca a diseminat mine antipersonal in regiunea Izium (est). Potrivit specialistilor, vor dura zeci de ani pentru a decontamina solul.
Crime de razboi
Razboiul din Ucraina va ramane asociat cu imagini de nesters: cadavrele civililor, unii cu mainile legate la spate, imprastiati pe o strada din Bucha, langa Kiev, dupa retragerea fortelor ruse din aprilie. Un animal de plus insangerat in afara garii Kramatorsk, bombardata in timp ce mii de civili incercau sa evacueze zona. O maternitate a fost lovita in Mariupol in martie, cu imaginea unei gravide evacuata pe targa care nu va supravietui.
Aproape 65.000 de cazuri de presupuse crime de razboi au fost raportate, potrivit comisarului european pentru justitie, Didier Reynders.
Executiile, violurile, tortura si rapirile de copii - peste 16.000 transferati in Rusia sau intr-o zona aflata sub control rusesc, potrivit Kievului - au fost atribuite trupelor ruse, acuzate in septembrie de anchetatorii ONU ca ar fi comis „la scara larga” crime de razboi.
Ucraina a fost acuzata de mai multe ori ca ar fi comis crime de razboi impotriva prizonierilor rusi, dar acest lucru nu are nicio legatura cu actele imputate fortelor de la Moscova.
Curtea Penala Internationala a deschis pe 2 martie 2022 o ancheta privind crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii din Ucraina.
1.500 km de linie de front
Estul Ucrainei, in foc si sange, evoca imaginile Marelui Razboi. Soldati epuizati pe fundul transeelor noroioase, artilerie continua, cratere uriase cauzate de obuze, peisaje apocaliptice ale oraselor si satelor distruse.
Linia „activa” a frontului se intinde pe 1.500 de km de la nord la sud in estul Ucrainei, potrivit seful armatei ucrainene Valeri Zalujni. Printre punctele fierbinti, Bakhmut, descris drept „iad pe pamant” de luptatorii ucraineni, a fost in centrul unei batalii sangeroase inca din vara. Fortele rusesti si mercenarii din gruparea Wagner inainteaza acolo, metru cu metru, de cateva saptamani.
Cateva mii de civili inca mai locuiesc in orasele bombardate, ascunsi in beciuri, fara apa sau electricitate, dependenti de ajutorul umanitar oferit de voluntari curajosi.
In spatele frontului, orase precum Kramatorsk nu au fost ferite de atacuri mortale. In ceea ce priveste zonele eliberate in timpul contraofensivei ucrainene din toamna, acestea sunt devastate de distrugere si inca ar putea cadea inapoi in mainile Rusiei.
Trupele de la Moscova ocupa aproximativ 18% din Ucraina, dar, potrivit generalului Zaluzhni, Kievul a recucerit 40% din teritoriile ocupate dupa invazia din 24 februarie.
O economie distrusa
Cladiri devastate, fabrici inchise, infrastructura in bucati. Imagini care se vad in sudul si estul Ucrainei, unde luptele s-au concentrat de cand fortele moscovite nu au reusit sa cucereasca Kievul in aprilie.
Costul este dramatic pentru tara, al carei PIB s-a contractat cu 35% in 2022, potrivit Bancii Mondiale. Scoala de economie de la Kiev a estimat in ianuarie valoarea pagubelor la 138 de miliarde de dolari si mai mult de 34 de miliarde de pierderi pentru agricultura. UNESCO numara peste 3.000 de scoli si 239 de situri culturale afectate.
Din septembrie, Moscova a vizat in mod sistematic infrastructura energetica. Pana in decembrie, aproape jumatate din aceasta a fost avariata in tara, cufundandu-i pe ucraineni in intuneric si frig.
Refugiati
Potrivit ONU, luptele au fortat deja aproape 8 milioane de persoane sa paraseasca Ucraina, iar peste 5 milioane sunt stramutate in interior.
Polonia este una dintre primele tari gazda pentru acesti oameni dezradacinati, cu peste 1 milion de oameni.
Responsabilii ocupanti rusi sustin ca cel putin 5 milioane de ucraineni si-au parasit tara pentru Rusia. Kiev, la randul sau, evoca „evacuari fortate”.
Ajutor militar occidental
In aprilie, vehicule militare ucrainene datand din epoca sovietica, dintre care unele erau adevarate antichitati, traversau Ucraina spre Donbas (est).
Soldatii de la Kiev au cerut armament occidental in fata atacului rusesc.
In noiembrie, Institutul Kiel a estimat la aproximativ 37,9 miliarde de euro promisiunile de ajutor militar facute Kievului de catre partenerii sai. Lansatoarele de rachete Himars americane, cu o raza de actiune de 80 km, mult mai mare decat cea a echipamentelor rusesti, ar fi contribuit la progresele semnificative din toamna ale Ucrainei, care a preluat zone mari din teritoriul sau in regiunile Harkov (nord-est) si Herson (sud).
In ianuarie, Occidentul a hotarat sa trimita blindate grele Kievului.